Propunere legislativa pentru protejarea caprei negre

Capra_neagra

Sustin propunerea legislativa pentru protejarea caprelor negre.

Prin ordinul nr. 673/2019 privind aprobarea cotelor de recoltă pentru unele specii de faună de interes cinegetic, la care vânătoarea este permisă, pentru perioada 15 mai 2019-14 mai 2020 s-a aprobat de către Ministerul Apelor şi Pădurilor o cotă de recoltă de 609 exemplare pentru capră neagră.

Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei.

La ora actuală, din cauză că în restul Europei capra neagră este o specie abundentă, datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali (lupul şi râsul) ea nu mai este o specie protejată în Europa. Spre deosebire de restul Europei, populaţia de capre negre din România este ţinută sub control în mod natural de către prădătorii naturali, ceea ce a dus la menţinerea efectivelor în jurul cifrei de 6000 exemplare. Dat fiind această situaţie, specia ar trebui să fie una protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale.

Integrarea României în Uniunea Europeană a însemnat şi armonizarea legislaţiei în privinţa conservării naturii, iar capra neagră este victima unui paradox, deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă, ea nu se mai află pe lista speciilor protejate în Europa şi deci nici în România. Din acest motiv ea nu a mai fost listată printre speciile strict protejate nici în ţara noastră, aşa cum fusese înainte de armonizare. În Ordonanţa de urgenţă nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care transpune şi Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună sălbatice, capra neagră este menţionată în Anexa 5A Specii de plante şi de animale de interes comunitar a căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management.

Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei).

Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le fac în baza unor observaţii punctuale şi sporadice, fără o metodă validată oficial şi/sau ştiinţific. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. Este imposibil de explicat cum populaţia de capre negre dintr-un judeţ (Vâlcea) a crescut cu aproape 500 de exemplare în 7 ani, de la 759 exemplare în 2011 la 1225 exemplare în 2018, în condiţiile în care în aceeaşi perioadă în judeţ s-au vânat 250 exemplare iar înainte de 2011 populaţia s-a menţinut stabilă în jurul a 700 – 800 exemplare. Sau cum aproape se dublează de la un an la altul populaţia unui singur fond de vânătoare. Sau de ce apar diferenţe foarte mari între evaluări, cote şi realizări de la un gestionar la altul, la preluarea gestiunii fondurilor de vânătoare. Ar trebui realizată o evaluare obiectivă, de către instituţii şi organizaţii independente, bazată pe studii şi metode fundamentate ştiinţific, şi numai după obţinerea rezultatelor acestora să se stabiliească măsurile de management pentru această specie.

Cotele de recoltă aprobate în baza acestor evaluări sunt şi ele în continuă creştere, de la 145 exemplare în sezonul 2011-2012, la 609 exemplare în sezonul 2019-2020. Statistic se observă aceleaşi discordanţe şi fluctuaţii de la un gestionar la altul, de la un an la altul. Cum se explică faptul că în judeţele Vâlcea şi Gorj unde s-au aprobat cele mai mari cote (21% respectiv 17% din total) au fost evaluate doar 15%, respectiv 5% din populaţie în timp ce judeţele cu cele mai mari populaţii, Argeş şi Hunedoara, cu câte 17%, au cote de recoltă de numai 14% ş 11% din toatal? Deficieţe sunt şi la formulele pe baza cărora se stabilesc cotele. Cum se poate aproba în judeţul Gorj o cotă de 104 exemplare la o populaţie de 445?

Din cotele de recoltă s-au vânat efectiv numai o parte, anume între 190 exemplare în sezonul 2005-2006, la 443 exemplare în sezonul 2018-2019. Asta înseamnă între 37% şi 82% din cota de recoltă aprobată, ceea ce arată că situaţia reală din teren este departe de cea prezentată în cifrele oficiale.

La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale, în zonele de protecţie strictă şi integrală din parcurile naturale şi în rezervaţiile naturale unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Caprele negre nu au decât graniţe naturale şi de multe ori exemplarele protejate în zonele de excludere a vânătorii sunt împuşcate în afara sau chiar la marginea acestora. Cele mai multe efective, cele mai multe cote aprobate şi cele mai multe capre negre împuşcate sunt la ora actuală în fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu parcurile naţionale, rezervaţiile naturale şi alte arii naturale protejate din masivele montane Retezat, Parâng, Făgăraş şi Căpăţânii-Lotrului-Cozia.

Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către 62 gestionari, cu cotele împărţite astfel: 35% pe 16 fonduri gestionate de 10 asociaţii private de vânătoare, 23% pe 40 fonduri gestionate de alte asociaţii private de vânătoare, 20% pe 21 fonduri gestionate de structuri ale R.N.P. Romsilva, 14% pe 17 fonduri gestionate de asociaţii de vânătoare afiliate AGVPS, 7% pe 8 fonduri gestinate de către ocoale silvice private şi 1% pe două fonduri administrate de către universităţile cu profil silvic. Cei care plătesc tarif de gestionare pentru fondurile cinegetice care se atribuie direct sau tarif de pornire la licitaţie pentru fondurile cinegetice o fac în funcţie de bonitatea fondului, care este între 0,3 şi 1 euro/ha pentru pădure, 0,2 euro/ha pentru luciul de apă teren arabil, vii şi livezi, 0,1 euro/ha pentru păşuni şi islazuri şi 0,3 euro/ha pentru gol alpin cu capră neagră şi 0,05 euro/ha pentru gol alpin fără capră neagră. Astfel că, gestionarii fondurilor de vânătoare care au capră neagră, vor avea o reducere de cheltuieli cu 0,25 euro/ha pentru golul alpin unde există capră neagră. Tarifele de vânătoare practicate de către gestionarii fondurilor de vânătoare sunt între 1000 şi 3000 euro/exemplar, ceea ce a însemnat pentru sezonul de vânătoare 2018-2019 venituri totale medii de 800.000 euro. Însă despăgubirile pentru braconaj sunt de 4-8 ori mai mari, între 8000 şi 16000 euro/exemplar, ceea ce ar aduce în continuare o motivaţie puternică a gestionarilor pentru identificarea cazurilor de braconaj.

Nu în ultimul rând, capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine şi mai puţin habitatele marginale forestiere din zona subalpină, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală, fiind astfel un element esenţial în conservarea biodiversităţii, deci nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee.

Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare.

Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României, a fost respinsă de către Comisia pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală a Senatului.
Urmează să fie dezbătuta şi în Comisia pentru ape, păduri, pescuit şi fond cinegetic a Senatului, în plenul acestuia, apoi în comisiile si plenul Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Haideti să le cerem să protejeze caprele negre!

Semnează petiţia: https://campaniamea.declic.ro/petitions/protejati-caprele-negre

2 gânduri despre „Propunere legislativa pentru protejarea caprei negre”

    1. Nu doresc a se permite vânarea caprelor negre. Ele trebuiesc protejate, deoarece nu prezintă niciun pericol pentru societate. Vrem sa avem cât mai multe capre negre.

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s