Parcul National Wiklow Mountains

66506546_2533449270032335_6944757870462238720_n

Wiklow Mountains este unul dintre cele 6 parcuri nationale ale Irlandei.
Centrul de greutate turistica al parcului este in jurul vaii cu doua lacuri glaciare (Glendalough) sculptata de ghetari in sedimentele vechi paleozoice si granitele oligocene.
Are 17.000 ha si a fost infiintat in 1991. Aici sunt protejate unele dintre ultimele paduri de stejar ramase in Irlanda, turbarii si specii diverse de flora si fauna, in special pasari, lilieci si insecte.
In zona mai pot fi vizitate o veche manastire construita in perioada 900-1200, ferme de oi si vaci care si-au pus puternic amprenta asupra peisajului, ca si mineritul pt. plumb si cupru din ultimii 200 ani, terminat in 1950 dar care a lasat in urma plantatii de padure de peste un milion de pini.
Parcurile din Irlanda atrag anual 3-4 milioane de vizitatori si asta aduce si numeroase probleme, de la cele de natura legislativa, la cele de planificare si management, la cele de conservare a valorilor naturale: https://www.irishexaminer.com/breakingnews/specialreports/special-report-authorities-scale-new-heights-in-257m-bid-to-protect-irelands-national-parks-855394.html

Burren si Cliffs of Moher – geoparc UNESCO

66354107_2536008323109763_3087013430536699904_n

Burren si Cliffs of Moher a fost infiintat ca geoparc UNESCO in 2011, la initiativa administratiei publice locale, care-l si administreaza impreuna cu suportul Institutului Geologic Irlandez si cu alti parteneri.
Are o suprafata totala de 53.000 ha si inglobeaza pe acest teritoriu cel mai mic dintre cele 6 parcuri nationale ale Irlandei (Burren – 1500 ha) si alte 20 principale geosituri din zona carstica modelata de ghetari, dar si un numar de 2700 monumente, unele datate ca fiind de acum 6000 de ani.
Cel mai cunoscut loc este Cliffs of Moher, faleza oceanica cea mai inalta a Europei, care atrage anual 1,4 milioane vizitatori si unde s-a amenajat un modern centru de vizitare, integrat la propriu in peisaj.
Infiintarea geoparcului a fost un proiect al comunitatii, o oportunitate pentru dezvoltarea intregii zone, la care lucreaza acum impreuna, cu rezultate excelente, sectorul privat, comunitatea locala si autoritatile locale.

 

Rezervatia Naturala Booterstown

67191404_2539528072757788_7324332618927833088_n

Rezervatia Naturala Booterstown este o arie protejata urbana de numai 4,3 ha, situata in Blackrock, aproape de Dublin.
A fost infiintata pentru protejarea ultimei portiuni ramase cu mlastini sarate din sudul golfului Dublin. Este incadrata de o sosea si o cale ferata intens circulate, deci usor accesibila publicului.
Este sanctuar pt. protectia pasarilor si sit Natura 2000.
In Irlanda ariile protejate urbane, biodiversitatea urbana si petrecerea a cat mai mult timp in natura pentru cunoasterea ei sunt o normalitate.

Monumentele naturii in Romania

Capra neagra si floarea reginei (cu denumirea impusa de comunisti de floare de colt) sunt doua specii simbol pentru muntii Romaniei.
Multi cred ca ele sunt ocrotite fiind „declarate monumente ale naturii” si deci risti amenda/inchisoare daca le rupi si impusti.
Ei bine nu prea e asa.
Vechiul concept de monument al naturii nu mai e deloc de actualitate, inca de pe vremea comunistilor, care oricum nu dadeau 2 bani pe protectia naturii.
Protectia biodiversitatii (habitate si specii) este reglementata la ora actuala prin OUG 57/2007, numita si legea ariilor protejate.
Conform acesteia (Anexa 1), monumentul naturii este o categorie de arie naturala protejata (categoria III IUCN – Uniunea Internationala pt. Conservarea Naturii). Acestea se infiinteaza pt. protejarea anumitor valori naturale situate inr-un anumit areal, fie acesta si punctual, ca arborii seculari.
Deci notiunea de “specie declarata monument al naturii” nu se mai regaseste in actuala legislatie.
Speciile sunt protejate in primul rand prin infiintarea de arii protejate, deci in arealul acestora, prin instituirea unor masuri de management.
Speciile sunt de doua categorii, insiruite in anexele OUG 57/2007: de interes comunitar (Anexele 3, 4A, 5A) si de interes national (Anexele 4B si 5B).
Art. 33 (1) din OUG 57 stabileste interdictii de recoltare pt. speciile din anexele 4A si 4B, indiferent ca acestea sunt in arii protejate sau in afara lor si legea incadreaza fapta la infractiune pedepsita cu amenda de la 30 la 60 mii lei sau inchisoare de la 3 luni la un an.
Deci pt. ca ruperea florilor de colt sa poata fi pedepsita si in afara ariilor protejate, trebuie ca aceasta specie sa fie introduse in Anexa 4B a OUG 57/2007.
Cu capra neagra povestea este mai complicata, pt. ca actuala lege a vanatorii permite vanatoarea acesteia. De exemplu pt. sezonul 2019-2020 Ministerul Apelor si Padurilor a aprobat impuscarea a 609 exemplare.
Deci trebuie modificata legea vanatorii in acest sens. Demersul a fost deja initiat, sustinut de catre organizatiile de protectie a mediului. 

Declinul populatiilor de insecte

Declinul populatiilor de insecte este un fapt dovedit stiintific si face parte din trendul global al decimarii biodiversitatii de catre civilizatia umana.
Noi prin est stam inca un pic mai bine ca tarile din vestul Europei, insa trendul declinului are aceeasi panta descendenta.
Nu credeti asta? Fiti si voi cercetatori, e foarte simplu: comparati cat lichid de parbriz folositi calatorind prin Europa fata de Romania si aduceti-va aminte cat lichid consumati in Romania in urma cu cativa ani fata de prezent.
Dar stati linistiti, tantarii, capusele, plosnitele, gandacii de bucatarie si viespile se pare ca o duc bine pe langa casa omului si vor prospera, deci in niciun caz nu ramanem fara insecte.
Cel mai mult sufera insa insectele polenizatoare. Adica daca vrem cirese si prune, in ritmul asta o sa trebuiasca sa ne urcam in pom ca sa polenizam noi (chinezii fac deja asta), mierea, fructele si licorile produse din ele o sa devina un lux si in general productia agricola naturala o sa scada puternic, ducand la o criza alimentara globala si la utilizarea pe scara larga a unor organisme modificate genetic.
Cel mai mare dusman al insectelor: chimicalele folosite in agricultura.

Plantarea padurilor nu suplineste padurile naturale

Studiile arată că protejarea și recuperarea pădurilor naturale, ecosisteme primare bogate în carbon este o soluție majoră de combatere a schimbărilor climatice.
Această abordare – numită proforestare – este mai eficientă, mai rapidă și mai ieftină pentru absorbirea carbonului atmosferic pe termen lung decât plantarea.
Ecosistemele forestiere, inclusiv solul, pot stoca mai mult carbon decât se găsește în atmosferă.
Evitarea pierderilor și degradării pădurilor primare și permiterea refacerii naturale a pădurilor degradate ar reduce anual emisiile globale de carbon cu o gigatonă și ar elimina alte două până la patru gigatone de emisii de carbon.
Asta în timp ce plantarea unui trilion de arbori tineri ar duce la absorbirea din atmosferă a două gigatone de carbon pe an din cele 11 emise anual.

 

Thailanda vrea sa-si refaca padurile si sa infiinteze 22 parcuri nationale

Din pacate doar dupa ce producem mari distrugeri ale mediului ne dam seama de prostia facuta. Si apoi cadem dintr-o extrema intr-alta incercand sa salvam ce se mai poate.
Thailanda si-a decimat padurile in ultimii ani, ajungand de la 70% la numai 25% suprafata impadurita. Acum vor se revina la 55% pana in 2037.
Din proiectul acesta face parte si infiintarea de noi parcuri nationale. In ultimii 3 ani au infiintat 5 si au in plan alte 22. Parcuri in care protectia se vrea una stricta, cu pedepse de ani grei de inchisoare pt. aproape orice incalcare a regulilor.

Thailanda vrea sa-si refaca padurile si sa infiinteze 22 parcuri nationale