Ce facem cu pădurile?

Timp pt. citire: 3 minute

Recent Ministerul Mediului a acceptat cifra de 38,6 milioane mc recoltaţi anual din pădurile României, cifră estimată de către Inventarul Forestier Naţional (IFN).

Asta înseamnă că pe lâgă cele 18 milioane mc tăiaţi anual oficial din pădurile ţării, alte 20 milioane mc ies lipsă din pădure.

Pe lângă oportunismul politic al unora, activismul exagerat al altora, scepticismul sectorului silvic-forestier şi teoriile conspiraţioniste ale unor radicali eco sau silvici, e clar că avem o mare problemă cu pădurea: nu prea ştim ce e prin ea şi mai ales cum iese şi unde se duce lemnul din ea.

Eu cred că momentul este o oportunitate uriaşă de reformă a sistemului, de recunoaştere a situaţiei şi de găsire a soluţiilor pentru a-l reforma.

E foarte clar tuturor, iar cei din sistem o ştiu mai bine ca toţi, că e imposibil să se încălzească 3,5 milioane de gospodării din România cu doar 5 milioane de mc de lemn pe an. Avem şi o estimare oficială a consumului de lemn de foc, de 18-19 milioane mc. Iar noi nu tăiem nici cu totul atâta, iar industria consumă 10-12 milioane mc/an.

Toţi silvicultorii şi forestierii ştiu că marea majoritate a lemnului din pădure se vinde pe hârtie, ca volum estimat, cu o marjă de eroare de 20%. Probabil că suntem singurii din lume care mai fac aşa ceva. In practică nu există lemn în plus sau în minus faţă de estimări. Suntem atât de precişi în estimări, încât volumul extras şi măsurat este întotdeauna egal cu cel estimat în APVuri, niciodată în plus, nicodată în minus.

Toţi ştiu că multele şi vechile formule de estimare au erori şi că e practic imposibil să calculezi volumul real al arborilor fără să-i scufunzi într-un lichid. Dar mergem înainte de ani de zile. Ne acoperim de mormane de hârţoage în care totul e minunat şi ne minţim singuri că totul e bine. Iar unii şmecheri profită de slăbiciunile sistemului, aruncând umbra suspiciunilor asupra întregii bresle şi lăsând pustiu în unele foste păduri.

Mulţi silvicultori din sistem se comportă acum de parcă 15, 10 sau 5 milioane mc/an tăiat ilegal ar fi minunat, ceva normal, comparativ cu cifra uriaşă de 20 milioane mc.
Se încearcă devierea discuţiei de la problemă la dimensiunea ei, de la principiu la discuţiile tehnice, de la problema sistemică la vânătoarea de vrăjitoare care au ascuns realitatea şi orgolii de breaslă.

Mai important decât toate astea e faptul că sistemul are o mare problemă şi că e unul ineficient care are nevoie urgentă de reformă.
Iar problema e în interiorul sectorului, nicidecum în altă parte.
Recunoaşterea problemei e primul pas spre îndreptarea ei, altfel o să tot căutam inamici presupuşi sau imaginari.

Unde e însă, cum şi unde ajunge lemnul ăla lipsă la inventar, fiindcă e clar că el există?

Eu cred că grosul ajunge în sobele oamenilor şi numai o mică parte la procesare, prin gaterele mici de prin preajma pădurilor. Firmele mari nu prea îşi mai permit să se joace cu focul pe lângă stivele de lemn. Poate la cei care folosesc tocătură să fie un semn de întrebare, atâta timp cât aceasta se poate produce direct în pădure şi poate fi transportată mult mai uşor şi discret decât buştenii.

Unii îşi taie şi cară singuri din proprietăţile forestiere sau din afara fondului forestier de pe lângă casă, fără ca lemnul să ajungă vreodată prin statistici şi rapoarte. În urma inventarelor forestiere din alte ţări europene unii au avut surpriza să afle că şi în Europa se mai bagă lemn în sobă. Au numit asta autoconsum.

Alţii primesc lemnul ieşit în plus din pădure faţă de estimările din hârtii. Cum? Sunt o grămadă de metode: transport fără acte pe distanţe scurte, din pădure în curtea omului sau gaterului din satul de lângă pădure, cu riscuri aproape nule de a fi prinşi, transsport multiplu cu aceleaşi acte, transport cu camioane închise, supraîncărcare faţă de volumul din aviz, acte false, acte obţinute pentru alte parcele care sunt paravan pentru alte exploatări mai interesante, din alte zone etc..

Din asta au de pierdut toţi cei oneşti şi câştigă numai hoţii. Sunt afectaţi proprietarii şi administratorii pădurii, firmele de exploatare şi cele de procesare, statul şi cetăţenii care se încălzesc cu lemn, comunităţile locale şi cei care vor să se bucure de pădure, cei din prezent şi generaţiile viitoare, biodiversitatea şi asigurarea funcţiilor de mediu şi sociale ale pădurii.

Pădurile înseamnă biodiversitate, aer, apă, hrană, sănătate şi resurse pt. noi toţi.

Dacă vrem reformă a sistemului actual, acesta trebuie simplificat. Şi mai e nevoie de fapte, onestitate, deschidere si transparenţă.

Eu aş face reforma în felul următor:

1. Renunţarea la APV-uri si chiar la inventarieri pentru vânzarea unor volume estimate şi trecerea la vânzarea lemnului măsurat din depozite şi platforme, lemn exploatat prin prestare de servicii.
2. Scăderea presiunii de pe pădure pentru lemn de foc printr-un program naţional de acces la surse energetice alternative, în special verzi, dar şi prin extinderea reţelei de gaze naturale. O soluţie care poate distruge grosul pieţei lemnului ilegal ar putea fi liberalizarea tăierii de către proprietari a unor cantităţi limitate de lemn (10 mc/an) din propriile păduri.
3. Delimitarea clară a pădurilor cu funcţii de protecţie de cele cu funcţii de producţie. E imposibil de explicat de ce se taie în parcurile naţionale, care reprezintă doar 1,3% din teritoriul ţării şi doar 3% din totalul pădurilor.
4. Transparentizarea şi deschiderea sistemului, pornind de la amenajarea pădurilor, prin implicarea factorilor interesaţi la planificarea lucrărilor. Amenajamentele trebuie să fie publicate pe un portal cu acces liber, împreună cu derogările, actele de reglementare şi istoricul aplicării lucrărilor silvice.
5. Realizarea şi aplicarea unor criterii de evaluare a firmelor din domeniu (ocoale silvice, firme de exploatare, amenajare şi alte servicii silvice, transport şi prelucrare), care să poată elimina din piaţă pe cele care aduc prejudicii pădurii.
6. Curăţirea sistemului şi delimitarea celor care fac parte din el de cei care i-au facut de râs.

Am mai scris despre situaţie şi soluţii încă de anul trecut.