Oprirea taierii padurilor nu poate fi o solutie

In ultima vreme tot mai multe voci, inclusiv politicieni si formatori de opinie, cer oprirea exploatarii lemnului in padurile Romaniei, ceea ce cred ca este o utopie si o mare prostie.

Recent pe campaniamea.declic.ro s-a lansat o petitie pentru interzicerea taierii padurii timp de 10 ani. Petitia a fost semnata de aproape 90.000 oameni in doar o saptamana.

Asta arata ca problema padurilor este una de mare importanta in perceptia publica si ca sunt foarte multi oameni interesati de acest subiect.

Dar, pe langa doritele beneficiile de mediu, ce implicatii ar avea un astfel de demers?

In primul rand ar fi niste efecte socio-economice imposibil de neglijat.
In Romania avem in prezent 3,5 milioane de gospodarii care se incalzesc cu lemn de foc. Pana cand nu avem o alternativa viabila (program de extindere a retelor de gaze, acces la surse devenergie regenrabila) pt. aceste milioane de oameni, cei mai multi din zone rurale sarace, nu putem discuta serios despre interzicerea exploatarii padurilor.

Apoi, industria exploatarii si prelucrarii lemnului din Romania inseamna 3,5% din PIB, cca. 130.000 locuri de munca directe si alte 180.000 locuri de munca in sectoarele conexe.

Si sa nu uitam ca prohibitia s-a dovedit a fi o varianta necastigatoare nu numai in cazul alcoolui, dar si al padurii.
Avem aproape cazul Albaniei.
In 2016 politicienii albanezi, la presiunea publicului, au aprobat o lege care interzice taierea padurilor timp de 10 ani. Care au fost efectele? Nevoia de lemn de foc a ridicat enorm pretul lemnului. Asta a dus la dezvoltarea unei mafii a lemnului de foc, extrem de puternica, formata din localnici, interlopi, forestieri, silvici, politicieni, politisti si judecatori, care a pus la pamant paduri intregi.
Nu au scapat nici macar cele din ariile protejate. De exemplu Parcul National Shebenik-Jabllanic risca sa-si piarda statutul de sit UNESCO din cauza taierilor ilegale: https://balkaninsight.com/2018/11/29/chainsaw-gangs-the-plunder-of-albania-s-ancient-forests-11-27-2018/

Asta nu inseamna ca in toate padurile trebuie sa se taie. Asa cum avem nevoie de resursele padurilor, avem nevoie si de biodiversitate, recreere, sanatate si alte servicii pe care padurile le ofera. Trebuie insa sa delimitam clar padurile cu functii de protectie in care sa nu se intervina (padurile virgine, periurbane, cele din parcurile nationale si din rezervatiile naturale) de cele cu functii de productie, in care ar trebui sa ne preocupam de eficienta si sustenabilitatea managementului.

Legea ariilor protejate urbane

_DSF7799_istoric1

Am fost depusa in Parlament Legea 117/2020, Legea Ariilor Naturale Urbane

Legea a fost adoptata de Senat in 22.04.2020 si merge pentru dezbatere in Camera Deputatilor, camera decizionala, cu nr. PL-x nr. 193/2020.

Ma bucur ca am contribuit si eu cu echipa Asociatiei Parcul Natural Vacaresti la aceasta initiativa legislativa care sper ca va crea baza includerii biodiversitatii urbane in strategiile de dezvoltare ale marilor orase ale tarii, va duce la infiintarea de arii protejate urbane in toate orasele mari si la crearea unei retele nationale de arii protejate urbane in care Parcul Natural Vacaresti va juca un rol cheie.

Inițiatorii legii sunt: Adrian Dohotaru – deputat independent, Allen Coliban – senator USR, Petre Florin Manole – deputat PSD, Attila Korodi si Csoma Botond – deputati UDMR, Glad Varga si Costel Alexe, deputat PNL, ultimul fiind si ministru al Mediului. Au mai semnat initiativa legislativa deputații Nicusor Dan si Oana Bizgan.

Biodiversitatea urbana si ariile protejate urbane trebuie sa aiba un rol foarte important in viata oamenilor, mai ales ca previziunile sunt ca in curand 70% din populatia planetei va trai in zona urbana.

Acest lucru este mentionat si in European Green Deal, lansat recent de catre UE la COP25, in care biodiverisitatii urbane i se da o importanta deosebita.

Orasele au nevoie de natura si biodiversitate pentru a contracara poluarea si dezvoltarea imobiliara haotica.

Ariile naturale protejate urbane ofera servicii ecosistemice valoroase, au un rol educativ, incurajeaza mișcarea in aer liber, ne fac mai constienti de biodiversitate, ofera oxigen si absorb dioxidul de carbon.

Ariile naturale protejate urbane sunt importante pentru ca ofera experiente in natura, aproape de oameni, unor mari populatii urbane care traiesc in vecinatatea lor si care poate nu isi permit sa calatoreasca zeci de km pentru a ajunge in natura, intr-o arie protejata.

In contextul crizei climatice generate de omenire, care afecteaza si Romania, ariile naturale urbane pot juca un rol relevant in stabilizarea climei in zonele urbane.

Impaduririle si schimbarile climatice

Tree-Cover-World-Map-ETH-Zurich-Website-Released

Cresterea suprafetelor impadurite e una dintre cele mai eficiente, simple si la indemana solutii pentru combaterea efectelor schimbarilor climatice.

Intr-un articol publicat in revista Science in 2019 si prezentat aici, Jean-Francois Bastin et all publica o estimare a contributiei padurilor plantate pe terenurile disponibile ale planetei, la sechestrarea carbonului eliberat de omenire in atmosfera.

Activitatea umana a eliberat in atmosfera 300 miliarde tone de carbon de la revolutia industriala.
Planeta are acum 2,8 miliarde ha de padure dar ar avea loc pt. inca 1,6 miliarde ha. Dintre acestea, daca s-ar planta doar cele 0,9 miliarde ha disponibile ca neocupate de activitati umane (o suprafata de marimea SUA), padurile nou create ar putea sechestra 205 miliarde tone de carbon, adica 2/3 din totalul emisiilor.

Varianta s-a dovedit ulterior ca fiind mult prea optimista, supraestimata cam de 5 ori: https://science.sciencemag.org/content/366/6463/eaay7976
Stocarea a 42 miliarde tone de carbon nu-i insa de lepadat. E clar insa ca e nevoie si de alte solutii pt. a schimba ceva. Marea problema e insa faptul ca suprafetele impadurite tot scad in loc sa creasca.

Perdelele forestiere

de-scris-sursa-foto-wikipediad119_b

Perdelele forestiere, atat cele din lungul cailor de comunicatie, cat si cele dintre tarlalele agrigole si din jurul localitatilor au un rol extrem de important in contextul schimbarilor climatice.
Acestea protejaza oamenii, localitatile, infrastructura si culturile agricole, maresc productivitatea agricola si scad consumul de chimicale, asigura conservarea si cresterea biodiversitatii, ofera resurse importante.
O solutie simpla la probleme complicate.
De ani de zile in Romania ne chinuim sa facem ceva in acest sens dar nu am fost in stare sa depasim niste bariere pe care singuri le-am creat.

Gasiti aici un articol despre istoria perdelelor forestiere din Romania, publicat in revista Ferma.

Ard padurile din Australia

merlin_166569390_b72df21d-5558-45ef-b3b0-34d4424ad645-superJumbo

In contextul actual legat de schimbarile climatice incendiile sunt aduse in atentia publicului mai mult ca niciodata: Articolul din New York Times, de unde este si fotografia, e doar unul dintre miile scris pe acest subiect.

Sa fie o coincidennta faptul ca la COP25 Australia a fost acuzata alaturi de USA, Brazilia, China si Arabia Saudita ca blocheaza intelegerea cu privire la lupta impotriva schimbarilor climatice?
Dar ce paduri are Australia si care e impactul incendiilor asupra acestora? E usor sa aflam asta, dat fiind ca autoritatile australiene furnizeaza o multime de date oficiale legate de starea padurilor.
De exemplu publica la fiecare 5 ani un raport complex (are aproape 500 pagini), ultimul fiind din 2018.
Aflam de aici ca incendiile sunt o constanta a padurilor australiene. Astfel, 55 milioane ha (41% din total) au ars o data sau de mai multe ori in perioada 2011-2016.
Numai in sezonul 2012-2013 incendiile au afectat 27,4 milioane ha de padure, deci mult mai mult ca in acest sezon, aflat ce-i drept abia la inceput.
Dintre aceste incendii 39% au fost incendii planificate. Pt. ca incendierea este o practica uzuala in managementul forestier din Australia, utilizata pt. “regenerarea padurilor adaptate la foc, pentru promovarea regenerarii dupa exploatarile forestiere, pt. mentinerea sanatatii padurii si proceselor sale ecologice si pt. a reduce potentialul distructiv al incendiilor asupra comunitatilor vulnerabile”.

Sunt multe voci in Australia (in spcial pompieri, fermieri si comunitati locale) care acuza autoritatile ca au scazut numarul si frecventa acestor incendii controlate, care au dus la acumulari de material combustibil si la conectivitatea suprafetelor impadurite, adica la extinderea fara precedent a incendiilor. Asta in timp ce organizatiile de mediu cer incetarea folosirii incendierii ca metoda de management forestier si de management al riscurilor.

In padurile native predomina padurile de eucalipt (101 milioane ha) si de acacia (11 milioane ha). Eucaliptul este o binecuvantare pentru Australia dar si un blestem. Este specia care iubeste incendiile, fiindca se regenereaza rapid dupa acestea, in detrimentul altor specii. Asta pt. ca are seminte rezistente la foc si radacini care patrund adanc in sol in cautarea apei. Ba chiar si stimuleaza incendiile, prin producerea de uleiuri volatile si prin lepadarea unor crengi ca sa faca fata perioadelor secetoase. Eucaliptul are o mare productivitate, un lemn tare dar arde ca o torta si are nevoie si de resurse importante de apa, in care Austraia nu prea exceleaza.

Australia are 134 milioane ha padure (17% din teritoriu), distribuite ca un inel in zonele de coasta, reprezentand 3% din padurile planetei. Comparativ, EU-28 are 182 milioane ha acoperite cu paduri (43% din teritoriu).
Suprafata impadurita a Australiei a inregistrat o crestere cu 3,9 milioane ha intre 2011 si 2016.
98% din paduri (132 milioane ha) sunt paduri native, in timp ce aproape 2 miioane ha sunt plantatii comerciale. Dintre acestea, numai 5 milioane ha sunt paduri naturale intacte.
Cele mai multe paduri native (91 milioane ha) sunt suprafete cu o acoperire a vegetatiei vorestiere de 20-50%. Din punct de vedere al proprietatii, 88 milioane ha sunt paduri private si 10 milioane ha sunt paduri in proprietate publica.
22 milioane ha sunt paduri cu statut de protectie si conservare. In total 46 milioane ha – 35% din padurile native au ca obiectiv principal conservtarea biodiversitatii. Acestea adapostesc 2486 specii de animale si 16.836 specii de flora. Dintre acestea 1420 specii de flora si fauna sunt clasificate ca fiind specii periclitate, 842 dintre ele fiind strict dependente de padure.