Comisia Europeană, aurul verde şi românii frați ai codrului

IMG_8570

Timp pt. citire: 5 minute

Titlul de pe pagina oficială a CE: Comisia Europeană îndeamnă România să pună capăt exploatării forestiere ilegale

Cam la fel au titrat astăzi mai toată presa din România.

Deoarece CE a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, acordându-i un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficiențelor identificate. În caz contrar, CE poate decide să trimită autorităților române un aviz motivat. Adică se declanșează procedura de infringement.

Dar în scrisoare nu este vorba numai despre tăierile ilegale care au ajuns să-i îngrijoreze pe oficialii europeni.

Este vorba de mult mai mult: despre ariile protejate, pădurile virgine, habitatele forestiere și speciile protejate care sunt afectate în mod sistematic prin practicile silvice și forestiere și despre lipsa de transparență a sistemului și interzicerea accesului public la informațiile despre mediu.

Este vorba despre încălcarea Regulamentului UE nr. 995/2010 privind introducerea pe piață a lemnului (EUTR) și a 3 Directive europene: 92/43/CEE (conservarea habitatelor și speciilor), 2001/42/CE (evaluarea impactului de mediu) și 2003/4/CE (accesul publicului la informațiile despre mediu).

Concluzia apare încă în preambulul scrisorii: „Comisia a ajuns la concluzia că România este afectată de deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor.

1. Prima dată e vorba de Regulamentului privind introducerea pe piață a lemnului (EUTR), deși in România e sport național alergatul după camioane pe șosele, cioate prin păduri și hârțoage prin sisteme informatice.

Comisia consideră că România nu respectă articolul 10 din Regulament, întrucât „nu efectuează în mod sistematic și persistent suficiente verificări pentru a examina dacă operatorii respectă Regulamentul„. Autoritățile române nu respectă aceste cerințe în trei privințe:

  1. Verificările efectuate asupra operatorilor se bazează pe SUMAL, bază de date care nu este pe deplin operațională (asta recunosc chiar autoritățile române).
  2. Verificările nu sunt suficiente și nici eficace.
  3. Definiția materialului lemnos din Codul Silvic nu include toate produsele, precum  deșeurile și resturile de lemn, tocătura, rumegușul, vreascurile.

Comisia mai consideră că România nu respectă articolul 19 din Regulament prin faptul că nu a luat în mod sistematic și persistent toate măsurile necesare pentru a se asigura că normele privind sancțiunile aplicabile în cazul încălcării Regulamentului sunt puse în aplicare.

Adică avem deficiente mari la control și aplicarea Regulamentului.

2. Urmează Directiva 92/43/CEE (conservarea habitatelor și speciilor).

Comisia consideră că România nu respectă art. 6 (3) și art. 7, prin faptul că permite autorităților să aprobe amenajamentele silvice înainte de a se fi asigurat că acestea nu vor afecta în mod negativ integritatea siturilor Natura 2000. Asta deoarece activitățile de gestionare a pădurilor „pot constitui o amenințare la adresa habitatelor și speciilor protejate„. Amenajamentele silvice trebuie să facă mai întâi obiectul unei evaluări adecvate și acestea sunt autorizate numai în cazul în care evaluarea oferă certitudine cu privire la absența unor efecte negative asupra integrității siturilor. In România lucrurile stau invers, amenajamentele sunt mai întâi puse în aplicare și numai ulterior fac obiectul unei evaluări a impactului de mediu. Sunt date exemple o serie de amenajamente silvice avizate de către comisa ministerului și intrate în vigoare cu mulți ani înaintea parcurgerii procedurii de mediu, aceasta fiind oricum de cele mai multe ori fără evaluare de mediu.

Comisia consideră că România nu respectă dispozițiile art. 6 aliul (2) i art. 7, prin faptul că nu a luat măsurile corespunzătoare pentru a evita deteriorarea habitatelor, precum și perturbarea semnificativă a speciilor.

Sunt date exemple de deteriorare și perturbare semnificativă a habitatelor și speciilor ca urmare a exploatării forestiere în 4 situri Natura 2000, cazuri analizate prin utilizarea setul de date al inițiativei Global Forest Cover, cu care s-a estimat declinul suprafețelor împădurite în patru situri Natura 2000 cu suprafețe împădurite de mari dimensiuni: ROSCI0069 Domogled-Valea Cernei, ROSCI0085 Frumoasa, ROSCI0122 Munții Făgăraș și ROSCI0124 Munții Maramureșului.

Pierderile cele mai masive s-au înregistrat în ROSCI0124 Munții Maramureșului, de unde au dispărut 13 % din toate păduri (listate în anexa I – habitate ale speciilor protejate). În special, în perioada 2007-2018 s-a tăiat peste 7 % din pădurile de fag și peste 20 % din pădurile de conifere. În ROSCI0085 Frumoasa, în aceeași perioadă s-a pierdut un procent de peste 7 % din toate pădurile, inclusiv aproape 9 % din pădurile de conifere. În ROSCI0122 Munții Făgăraș, declinul a fost de aproximativ 4,3 % din toate pădurile și de 8,5 % din pădurile care nu sunt listate în anexa I.

În mai multe unități de producție (UP) a avut loc o exploatare forestieră de foarte mare amploare. Au fost vizate atât pădurile de conifere, cât și cele de fag, primele, însă, într-o mai mare măsură. Unele UP, în special în ROSCI0124 Munții Maramureșului, au fost exploatate foarte intens: UP VII din OS Borșa a pierdut aproape 1.300 ha din tipul de habitat de conifere 9410 (cu puțin sub 50 % din total), în timp ce UP VI din OS Poieni a pierdut 644 ha (43 % din total). S-au pierdut suprafețe mari de păduri de fag și de conifere și în unitățile de producție din ROSCI0085 Frumoasa și ROSCI0122 Munții Făgăraș.

Declinul suprafețelor împădurite afectează și habitatele speciilor protejate, în special mai multe specii de păsări. În ROSPA0043 Frumoasa și ROSPA0131 Munții Maramureșului, speciile au pierdut între 2007-2018 8%-20 % din habitatele lor forestiere.

3. Vine la rând Directiva 2001/42/CE (evaluarea impactului de mediu).

Comisia consideră că România nu respectă art. 3 (2) b) și art. 4, prin faptul că nu efectuează evaluări de mediu în mod sistematic și persistent înainte de a adopta și aplica amenajamentele silvice, care sunt „planuri și programe” în sensul art. 2 a).

4. Nu în ultimul rând vine Directiva 2003/4/CE (accesul publicului la informațiile despre mediu).

Comisia consideră că România nu respectă art. 3 și art. 4, prin faptul că nu pune la dispoziție în mod sistematic și persistent informațiile despre mediu legate de amenajamentele silvice și nu oferă acces la aceste informații. Drept rezultat, în România, „publicul nu are acces la amenajamentele silvice și la datele privind exploatarea forestieră din ariile protejate, aceasta din urmă putându-se realiza cu ușurință și în secret”.

Ce ar fi de făcut ca să nu ajungem să mai plătim și penalități după ce nu am fost în stare să ne respectăm obligațiile asumate față de legalitatea intrării lemnului pe piață și față de conservarea valorilor naturale din habitatele forestiere?

Lucrurile nu-s așa de complicate cum par, dar trebuie să și vrem să le facem, ceea ce până acum e clar că nu am vrut. Sper ca acest moment să fie o oportunitate pt. începerea reformei.

Am mai scris despre situație și solutii aici și aici. Acum doar potrivesc parte a soluțiilor pe cele 4 încălcări semnalate de CE:

  1. Reformă la exploatarea și vânzarea lemnului. Trecerea de la vânzarea unor volume estimate prin APV la vânzarea lemnului măsurat din depozite şi platforme, lemn exploatat prin prestare de servicii. Se poate renunţa şi la APV-uri şi chiar la marcarea cu ciocanul. Asta ar însemna simplificarea SUMALului, eficientizare, debirocratizare, transparenta, scăderi de cheltuieli, trasabilitate, control uşur, creşterea calității serviciilor de exploatare. SUMAL e un instrument, deci oricât s-ar perfecţiona, nu e de ajuns. Dacă în el sunt introduse date eronate, o să dea tot rezultate departe de realitate.
  2. Intrarea în vigoare si începerea aplicării amenajamentelor silvice după realizarea evaluarii de mediu. Trebuie delimitate clar pădurile cu funcţii de protecţie de cele cu funcţii de producţie şi corelate amenajamentele silvice cu măsurile de management ale ariilor naturale protejate. E imposibil de explicat de ce se taie în parcurile naţionale, care reprezintă doar 1,3% din teritoriul ţării şi doar 3% din totalul pădurilor. Trebuie începută dezbatarea despre protejarea integrală a pădurilor din parcurile naţionale şi rezevaţiile naturale, despre care am scris aici. Altfel o să le tot conservăm aşa.
  3. Idem 2.
  4. Transparentizarea şi deschiderea sistemului, pornind de la amenajarea pădurilor, prin implicarea factorilor interesaţi la planificarea lucrărilor. Amenajamentele trebuie să fie publicate pe un portal cu acces liber, împreună cu derogările, actele de reglementare şi istoricul aplicării lucrărilor silvice.

Actualizare 2 iulie 2020:

In februarie 2020 CE atentiona Romania ca are „deficiențe sistemice în aplicarea legislației UE privind protecția mediului în ceea ce privește gestionarea pădurilor.”
Credeti ca ne-am apucat repede sa rezolvam deficientele? Ei asi! Cum sa facem noi treaba? Nu mai bine incercam sa-i pacalim pe hartogarii aia europeni?
Si uite ca a venit de la CE un aviz motivat, cu un ultimatum de o luna, apoi ne paste infringementul:
Ce aflam din acesta?
Aflam ca:
1. Avem o problema cu exploatarile ilegale, cu distrugerea continua a padurilor virgine, din parcurile nationale si arii protejate.
2. Guvernul Romaniei a inceput prin a cere o amanare a raspunsului (si-o fi uitat tema acasa) , care a fost respinsa de CE.
3. Guvernul a trimis un raspuns cu promisiuni de rezolvare a deficientelor din domeniul managementului silvic-forestier si al ariilor protejate.
4. CE a analizat raspunsul si a concluzionat ca „explicatiile sunt nesatisfacatoare” si a emis avizul motivat.
5. Guvernul Romaniei are termen de conformare o luna pt. urmatoarele:
– nu a efectuat in mod sistemic si consistent controale adecvate si persistente pt. evitarea ajungerii pe piata a lemnului din taieri ilegale si nu a aplicat sanctiuni.
– a permis intrarea in vigoare a amenajamentelor silvice inaintea obtinerii avizului de mediu si fara evaluare a impactului de mediu.
– nu a luat masuri eficiente pentru a evita deteriorarea grava prin exploatarile forestiere ilegale si legale a starii de conservare a habitatelor si speciilor din mai multe situri Natura 2000, problema fiind una sistemica.
– nu a pus la dispozitia publicului informatii publice legate de amenajamentele silvice si nu asigura implucarea publicului in elaborarea acestora.
Credeti ca o sa fie rezolvate intr-o luna aceste probleme?
Eu cred ca nu. Pt. ca dupa unii oficiali ele nici nu exista, sunt niste neintelegeri, interpretari procedurale si silvicultura si exploatarea forestiera de la noi nu are impact de mediu. Si daca nu recunosti gresala, nici n-o sa incerci s-o repari.
Asa ca trebuie sa ne pregatim de infringement si sanctiuni pe care Romania le va plati UE din banii nostri ai tuturor, pt. ca nu se vrea reforma unui domeniu esential pt. mediu, societate si economie.
La noi merge si asa.

Un gând despre „Comisia Europeană, aurul verde şi românii frați ai codrului”

  1. Foarte bine punctate răspunsurile și evidențiate soluțiile la încălcările semnalate de Comisia Europeană! Ce mai așteptăm? Nu ne dorim declanșarea procedurii de infringement!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s