Sfaturi practice pentru implicarea in sanctionarea distrugerilor naturii – taierile ilegale

DSC07459

Nu cred sa existe persoana care merge in natura sa nu fi fost deranjata la un moment dat de comportamentul unora dintre semeni, care pe langa deranjul produs pe moment celor din jur mai lasa si urme greu de sters ale trecerii lor prin zona.

Problemele cele mai intalnite, fara o ierarhizare sunt: taieri de arbori, constructii si drumuri prin paduri/goluri alpine, gunoaiele aruncate si abandonate prin paduri/poieni si pe maluri de rauri, vetre de foc si focuri facute la intamplare, distrugeri ale panourilor informative/marcajelor si indicatoarelor turistice/refugiilor, vehicule motorizate prin paduri, rauri si poieni, cu ceea ce aduc ele (zgomot, eroziune, resturi), ruperea pt. placere stupida si efemera a florilor, copacilor, scrijelituri in special pe copaci si peretii pesterilor, braconaj si altele.

Daca pe toti ne deranjeaza aceste lucruri, de ce nu ne-am si implica in a le rezolva?

E treaba autoritatilor platite din banii nostri sa aiba grija de mediu, dar se pare ca acestea sunt depasite de situatie, de vreme ce lucrurile nu se rezolva, ba din contra.

Asa ca, fie si doar din motivul ca aceste probleme ne afecteaza in mod direct, ar trebui sa ne implicam cu totii in a le ajuta sa le rezolve.

Modalitatea cea mai simpla este aceea de a sesiza autoritatile responsabile de fiecare data cand intalnim o problema din cele enumerate mai sus si nu numai.

Pt. asta dar si pt. eficietizarea procesului ar trebui ca toti sa stie cui si cum sa se adreseze. Cu cat informatiile sunt mai clare si mai cuprinzatoare, cu atat lucrurile pornesc spre rezolvare mai repede. Pentru aceasta trebuie ca in primul rand cel care semnaleaza o problema sa fie informat.

Esential este sa stim unde suntem si cine are competente in aplicarea legii in acea zona, eventual reguli aplicabile in zona.

Pt. localizare uneori sunt suficiente repere geografice, dar e bine ca localizarea sa fie cat mai exacta, furnizandu-se si repere fixe locale, gen borne silvice, repere metrice, elemente de infrastructura, marcaje, etc.. Coordinatele GPS sunt de un real ajutor.

Apoi trebuiesc fixate reperele temporare: data si ora.

Si urmeaza la fel de important descrierea cat mai detaliata a problemei, aici de folos fiind cat mai multe detalii. De exemplu in cazul exploatarilor forestiere pt. verificarea legalitatii trebuiesc obtinute de la fata locului informatii ce se pot culege direct, fara a pune intrebari prea multe, uneori asta putand fi periculos, gen nr. celei mai apropiate borne silvice (sunt scrise cu vopsea rosie in chenar alb, cel mai frecvent pe copaci/pietre, alaturi de cercuri ros-albe concentrice pe stanca sau care inconjoara un arbore – cifra romana reprezinta nr. unitatii de productie a ocolului silvic, iar cea latina nr. unitatii amenajistice, subunitate a acesteia).

DSC07246

Se poate verifica la fel de simplu daca arborii taiati sunt marcati sau nu: la nivelul solului, ramanand pe loc dupa taiere, este o cioplitura peste care se loveste cu ciocanul de marcat cu vopsea (ciocanele de marcat au serii unice pe baza carora pot fi identificate structurile silvice detinatoare si cel care l-a folosit) iar pe trunchiul taiat, pe o cioplitura aplicata cam la 1,5 m de baza este scris un nr. de inventar sau este aplicata o placuta de identificare pt. fiecare arbore in parte. Lipsa marcii poate insemna o taiere ilegala. Doar in cazul anumitor tipuri de exploatari forestiere marca lipseste: taierile definitive unde marcarea se face pe arborii perimetrali, nu pe cei taiati, lucrarile de curatire si degajare unde ce se taie este prea mic etc.

/Povestile/27.jpg

La fel de importante sunt datele referitoare la cei in cauza, dintre care poate cele mai importante si usor de obtinut sunt numerele de inmatriculare ale camioanelor, tractoarelor, autovehiculelor, ATV-urilor, motocicletelor, pe baza carora autoritatile in drept pot face verificari si eventual identifica autorii.

Uneori intrebari puse prudent si politicos pot lamuri unele lucruri, fiindca cel ce nu se stie cu musca pe caciula deobicei raspunde, neavand nimic de ascuns.

Fotografiile/filmele facute la fata locului, avand eventual si data/ora pe ele pot fi de mare ajutor.

Apoi trebuie sa stim cui si cum ne adresam pt. lamuriri si eventual rezolvarea problemei.

Sfatul meu este sa va adresati in scris, cat mai concis si explicit, cu cat mai multe detalii, tuturor celor responsabili: administratorului/custodelui de arie protejata (pentru orice problema din zona protejata) daca va aflati intr-o astfel de zona, administratorului silvic (incalcari ale regimului silvic, de acces, deseuri abandonate, distrugeri, foc in padure etc.), administratorului fondului de vanatoare (braconaj), primariilor pe raza carora va aflati, Garzii de Mediu (orice agresiuni de mediu), Garzii Forestiere (regim silvic, braconaj), Agentiei pt. Protectia Mediului (orice agresiuni de mediu), Administratiei Apele Romane, Politiei, Jandarmeriei Montane. Tuturor sau doar unora dintre ele, de la caz la caz.

De preferat este sa va adresati si structurilor ierarhic superioare, nu numai celor locale. De exemplu si Garzii Nationale de Mediu, nu numai Comisariatului judetean, Directiei Silvice judetene si RNP Romsilva, nu numai Ocolului Silvic local. Astfel pe de-o parte se pot pune in miscare mai multe rotite, cei direct vizati vor fi mai receptivi daca stiu ca problema s-a semnalat institutiilor superior ierarhic, iar o institutie vizata actioneaza mai prompt daca si alta a fost implicata.

Solicitarea/sesizarea ideal este sa fie facuta in scris, cu confirmare de primire, dar decat nimic este buna si o solicitare/sesizare prin email.

Este bine ca in solicitare sa se faca referire si la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si sa cuprinda obligatoriu numele autoritatii/institutiei publica vizate, informatia solicitata, adica verificarea problemei semnalate, numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.

Astfel autoritatile au obligatia sa raspunda in scris la solicitare in termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica.

Refuzul explicit sau tacit al persoanei responsabile constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat, prin cercetare administrativa interna in urma plangerii.

In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in lege, se poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii vizate. Instanta poate obliga autoritatea sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale. Hotararea tribunalului este supusa recursului. Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila. Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.

Deci cai de rezolvare legale exista, mai ramane ca cei ce se simt lezati si deranjati sa si faca uz de acestea.

Personal cred ca daca ar exista implicare civica, mai mult decat postari si comentarii revoltate in mediul online, multe dintre aceste probleme ar fi eliminate. Daca autoritatile ar primii mii de sesizari documentate si reale, ar trebui sa se miste intr-un fel sau sa lase pe altii sa le rezolve, dar asta depinde si de noi toti, nu numai de ei.

Anunțuri

Connection 2016

12524295_1007273722649905_6894799964278304889_nFiindca anul trecut Asociatia Kogayon s-a numarat printre castigatorii Campionatului de Bine organizat de catre BCR, am fost invitati la evenimentul Connection 2016, organizat la Bran in perioada 21-24 ianuarie impreuna cu Impact HUB.

Tocmai m-am intors de la evenimentul de pe urma caruia s-a nascut ideea unui nou proiect pentru dezvoltarea regionala a Olteniei de sub Munte.

Evenimentul in sine a fost unul pe masura asteptarilor, adica am stiut de la bun inceput, la fel ca la Bursa Binelui unde am fost printre foarte putinele organizatii de mediu, ca si aici voi fi minoritar printre majoritatea organizatiilor cu profil social. E cunoscut si deja sunt obisnuit ca si finantatorii si publicul larg din tara noastra sa puna mult mai mare accent pe problemele sociale, decat pe cele de mediu. Iar daca dintre capitolele mediului vorbim de arii naturale protejate si conservarea biodiversitatii, aceste aspecte sunt si mai departe. Dar e bine uneori sa vezi lucrurile si din alta perspectiva, sa aflii lucruri noi, de la oameni noi, sa intalnesti oameni si idei din alte sfere ale societatii civile, mai ales ca dezvoltarea durabila care ne preocupa pe noi impreuna cu protectia naturii, are componente sociale de care deja ne ocupam de ceva vreme: educatie ecologica, informare, constientizare si promovare, antreprenoriat local. Mi-a placut sa cunosc oameni si idei noi si frumoase, chiar daca din alte sfere decat celor ale propriilor preocupari directe.

Recunosc ca in prima mea zi de participare la eveniment, cea de-a doua a acestuia, fiind de fel mai pragmatic si cu asteptari de rezultate concrete, am fost dezamagit de ponderea covarsitoare a activitatilor de cunoastere si analiza personala de uitat in, prin si printre noi. Chiar ma gandeam s-o sterg, mai ales ca Bucegii si Craiul imi faceau din cand in cand semne inzapezite dintre nori. Dar lucrurile se leaga de la sine pana la urma, mai bine zis oamenii le leaga asa cum trebuie si am simtit cumva ca o sa iasa ceva bun, chiar daca un pic mai incolo, regula fiind ca aici orice activitate a inceput cu cel putin o jumatate de ora intarziere. 🙂

Asa ca a doua zi, facand parte din grupul Oanei Marinescu – Arta si cultura – am pus umarul la conturarea unei idei frumoase de dezvoltare a regiunii Oltenia de sub Munte. Un proiect de promovare la comun a valorilor traditionale si naturale ale zonei, in beneficiul naturii si comunitatilor locale, care are componente de mediu, arta si inovatie, traditie, promovare, educatie si antreprenoriat.

Ideea este de a conecta intr-un scop comun 3 grupuri diferite (mestesugarii locali, designeri de top si conservationisti ai naturii) intr-un proiect de dezvoltare si promovare a zonei. Ne dorim:
– sa-i sprijinim pe mestesugari pentru pastrarea si transmiterea traditiilor;
– sa cream noi obiecte mestesugaresti, combinand mestesugul si traditia cu arta si natura, pornind de la cele traditionale dar reinterpretandu-le modern, inclusiv cu elemente legate de valorile naturale;
– sa realizam instrumente de piata pentru produse: identitate/branding, promovare, marketing.
Si mai important decat orice, am reusit sa ne si punem pe treaba, practic incepand pregatirea proiectului 🙂
Asa ca, in loc sa merg pe unul dintre munti, am ramas conectat cu oamenii frumosi de la eveniment si m-am multumit sa trec doar la plecare printre munti, sa-i salut si s-o iau pe Dambovita la vale, pentru… Oltenia de sub Munte.12592470_1007824359261508_3190969204203359302_n
3591_1007824055928205_1807368730058950496_n