Padurile Woodland Trust (UK)

Woodland Trust este o ONG britanica infiintata in 1972 cu scopul protejarii si refacerii padurilor.
Au cumparat si administreaza din donatii 1352 paduri, cu suprafete cuprinse intre 0,06 si 4875 ha, totalizand o suprafata cat marimea Andorei (aproape 50.000 ha).
Au aproape 250.000 membri donatori si 500 angajati care se ocupa de administrare. Exploateaza si vand cam 20.000 t lemn anual, in special acolo unde extrag speciile alohtone si exotice plantate incepand din anii ’60 si le inlocuiesc cu specii autohtone.
Au plantat pana acum peste 8 milioane de puieti.
Promoveaza conceptul de „ancient woodlands”, adica zonele care pot fi dovedite ca fiind impadurite continuu in ultimii 500 ani. Aici, dat fiind ca abia in secolul trecut au inceput sa se faca plantari intensive cu specii exotice repede crescatoare, se pastreaza premisele restaurarii in timp a fostelor paduri naturale.
Planul este ca in cativi zeci de ani sa restaureze padurile administrate in folosul comunitatilor, in special pentru activitati educativ-recreative si pentru conservarea si cresterea biodiversitatii.
UK are una dintre cele mai mici procente de suprafete impadurite din Europa (numai 12% din teritoriu), numai 2% incadrandu-se ca „ancient woodlands”, dupa ce jumatate dintre ele au disparut in perioada de dupa razboi.
Insa este o tara care depune mari eforturi, din toate directiile pentru cresterea suprafetelor impadurite.
https://www.woodlandtrust.org.uk

Reclame

Studiu de fundamentare pt. înscrierea pădurii Comarnici în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

 

24294015_2020645064861438_8341844534185052704_n

Am depus la Garda Forestieră Rm. Vâlcea studiul de fundamentare pt. înscrierea pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

Studiu_fundamentare_padurea_Comarnici

E vorba de 77,2 ha, printre cele mai frumoase păduri ale parcului, amestec de fag brad şi molid cu vârste de peste 180 ani, multe exemplare impresionante care depăşesc 300 ani, cu o mare biodiversitate, păduri care şi-au păstrat neatinse caracterele primare.
Studiul urmează să fie analizat scriptic şi în teren de către o comisie formată din reprezentanţi ai Gărzii Forestiere, elaboratorului studiului (Asociaţia Kogayon), administratorului pădurii (R.N.P. Romsilva – Direcţia Silvică Vâlcea) şi Administraţia P.N. Buila-Vânturariţa, care poate propune studiul spre avizare comisiei de specialitate a Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru includerea acesteia în Catalogul naţional, ceea ce înseamnă protejarea 100% a acestei păduri.
Mulţumim pentru sprijin voluntarilor, partenerului Greenpeace România şi coordonatorului Iovu Biriş care au contribuit la realizarea studiului.

24129765_2020645114861433_1387282416568753742_n

Mulţumim National Geographic Romania pt. oportunitatea promovării minunatei păduri Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa:

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/25260-25260

Anul trecut am realizat o primă evaluare a Pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, pădure inclusă în studiul PIN-MATRA referitor la pădurile virgine.
După mai multe discuţii şi o vizită în teren cu personalul silvic de la Direcţia Silvică Vâlcea şi Ocolul Silvic Romani, s-a ajuns la concluzia că lipsa de intervenţii este evidentă în cea mai mare parte a pădurii, exceptând o mică parte din zona de jos, urmând să se realizeze o delimitare a suprafeţelor in care s-a intervenit de cele intacte.
Urmează o nouă vizită comună în teren, în urma căreia sperăm să ajungem la un punct de vedere comun favorabil conservării acestei păduri, necesar finalizării studiului pentru protejarea pădurii prin includerea în catalogul national al pădurilor virgine.

Este vorba de o padure seculara, cu varsta de peste 180 ani, din Parcul National Buila-Vanturarita, poate cea mai frumoasa si valoroasa padure din parc din punct de vedere conservativ, neatinsa pana acum de niciun fel de explotare forestiera sau amenajare antropica.
Spre deosebire de alte paduri similare din parc, pe care le-am protejat prin infintarea parcului si includerea in zona de protectie stricta, Padurea Comarnici a ramas in zona tampon a parcului, ceea ce inseamna ca mai devreme sau mai tarziu aceasta poate fi exploatata.
Acum putem sa protejam aceasta extraordinara padure prin includerea ei in catalogul national al padurilor virgine.
Studiile arata ca sunt indeplinite fara dubiu toate criteriile si o sa initiem demersurile necesare desemnarii si includerii in catalog .
Speram sa gasim aceeasi intelegere la administratorul padurii (O.S. Romani – RNP Romsilva), care a renuntat deja la lucrarile de exploatare dintr-o parcela, in care au demarcat molidisul programat pentru taiere, ramanand insa marcata o lucrare de igiena intr-o alta parcela.
Imaginile dezvaluie numai o parte din maretia padurii: exemplare uriase de brad, fag si molid, coexistenta a cel putin 4 generatii diferite din fiecare, cu varste de peste 180 ani, lemn mort in picioare si pe jos in toate fazele de descompunere, regenerare naturala a speciilor de arbori principale dar si a altora secundare, biodiversitate floristica si faunistica, lipsa oricaror urme de taiere si interventie, dar si pericolul de a pierde caracterul primar al acestui codru prin lucrarile planificate.

24131255_2020645268194751_579359700519642254_n

Sfaturi practice pentru implicarea in sanctionarea distrugerilor naturii – taierile ilegale

DSC07459

Nu cred sa existe persoana care merge in natura sa nu fi fost deranjata la un moment dat de comportamentul unora dintre semeni, care pe langa deranjul produs pe moment celor din jur mai lasa si urme greu de sters ale trecerii lor prin zona.

Problemele cele mai intalnite, fara o ierarhizare sunt: taieri de arbori, constructii si drumuri prin paduri/goluri alpine, gunoaiele aruncate si abandonate prin paduri/poieni si pe maluri de rauri, vetre de foc si focuri facute la intamplare, distrugeri ale panourilor informative/marcajelor si indicatoarelor turistice/refugiilor, vehicule motorizate prin paduri, rauri si poieni, cu ceea ce aduc ele (zgomot, eroziune, resturi), ruperea pt. placere stupida si efemera a florilor, copacilor, scrijelituri in special pe copaci si peretii pesterilor, braconaj si altele.

Daca pe toti ne deranjeaza aceste lucruri, de ce nu ne-am si implica in a le rezolva?

E treaba autoritatilor platite din banii nostri sa aiba grija de mediu, dar se pare ca acestea sunt depasite de situatie, de vreme ce lucrurile nu se rezolva, ba din contra.

Asa ca, fie si doar din motivul ca aceste probleme ne afecteaza in mod direct, ar trebui sa ne implicam cu totii in a le ajuta sa le rezolve.

Modalitatea cea mai simpla este aceea de a sesiza autoritatile responsabile de fiecare data cand intalnim o problema din cele enumerate mai sus si nu numai.

Pt. asta dar si pt. eficietizarea procesului ar trebui ca toti sa stie cui si cum sa se adreseze. Cu cat informatiile sunt mai clare si mai cuprinzatoare, cu atat lucrurile pornesc spre rezolvare mai repede. Pentru aceasta trebuie ca in primul rand cel care semnaleaza o problema sa fie informat.

Esential este sa stim unde suntem si cine are competente in aplicarea legii in acea zona, eventual reguli aplicabile in zona.

Pt. localizare uneori sunt suficiente repere geografice, dar e bine ca localizarea sa fie cat mai exacta, furnizandu-se si repere fixe locale, gen borne silvice, repere metrice, elemente de infrastructura, marcaje, etc.. Coordinatele GPS sunt de un real ajutor.

Apoi trebuiesc fixate reperele temporare: data si ora.

Si urmeaza la fel de important descrierea cat mai detaliata a problemei, aici de folos fiind cat mai multe detalii. De exemplu in cazul exploatarilor forestiere pt. verificarea legalitatii trebuiesc obtinute de la fata locului informatii ce se pot culege direct, fara a pune intrebari prea multe, uneori asta putand fi periculos, gen nr. celei mai apropiate borne silvice (sunt scrise cu vopsea rosie in chenar alb, cel mai frecvent pe copaci/pietre, alaturi de cercuri ros-albe concentrice pe stanca sau care inconjoara un arbore – cifra romana reprezinta nr. unitatii de productie a ocolului silvic, iar cea latina nr. unitatii amenajistice, subunitate a acesteia).

DSC07246

Se poate verifica la fel de simplu daca arborii taiati sunt marcati sau nu: la nivelul solului, ramanand pe loc dupa taiere, este o cioplitura peste care se loveste cu ciocanul de marcat cu vopsea (ciocanele de marcat au serii unice pe baza carora pot fi identificate structurile silvice detinatoare si cel care l-a folosit) iar pe trunchiul taiat, pe o cioplitura aplicata cam la 1,5 m de baza este scris un nr. de inventar sau este aplicata o placuta de identificare pt. fiecare arbore in parte. Lipsa marcii poate insemna o taiere ilegala. Doar in cazul anumitor tipuri de exploatari forestiere marca lipseste: taierile definitive unde marcarea se face pe arborii perimetrali, nu pe cei taiati, lucrarile de curatire si degajare unde ce se taie este prea mic etc.

/Povestile/27.jpg

La fel de importante sunt datele referitoare la cei in cauza, dintre care poate cele mai importante si usor de obtinut sunt numerele de inmatriculare ale camioanelor, tractoarelor, autovehiculelor, ATV-urilor, motocicletelor, pe baza carora autoritatile in drept pot face verificari si eventual identifica autorii.

Uneori intrebari puse prudent si politicos pot lamuri unele lucruri, fiindca cel ce nu se stie cu musca pe caciula deobicei raspunde, neavand nimic de ascuns.

Fotografiile/filmele facute la fata locului, avand eventual si data/ora pe ele pot fi de mare ajutor.

Apoi trebuie sa stim cui si cum ne adresam pt. lamuriri si eventual rezolvarea problemei.

Sfatul meu este sa va adresati in scris, cat mai concis si explicit, cu cat mai multe detalii, tuturor celor responsabili: administratorului/custodelui de arie protejata (pentru orice problema din zona protejata) daca va aflati intr-o astfel de zona, administratorului silvic (incalcari ale regimului silvic, de acces, deseuri abandonate, distrugeri, foc in padure etc.), administratorului fondului de vanatoare (braconaj), primariilor pe raza carora va aflati, Garzii de Mediu (orice agresiuni de mediu), Garzii Forestiere (regim silvic, braconaj), Agentiei pt. Protectia Mediului (orice agresiuni de mediu), Administratiei Apele Romane, Politiei, Jandarmeriei Montane. Tuturor sau doar unora dintre ele, de la caz la caz.

De preferat este sa va adresati si structurilor ierarhic superioare, nu numai celor locale. De exemplu si Garzii Nationale de Mediu, nu numai Comisariatului judetean, Directiei Silvice judetene si RNP Romsilva, nu numai Ocolului Silvic local. Astfel pe de-o parte se pot pune in miscare mai multe rotite, cei direct vizati vor fi mai receptivi daca stiu ca problema s-a semnalat institutiilor superior ierarhic, iar o institutie vizata actioneaza mai prompt daca si alta a fost implicata.

Solicitarea/sesizarea ideal este sa fie facuta in scris, cu confirmare de primire, dar decat nimic este buna si o solicitare/sesizare prin email.

Este bine ca in solicitare sa se faca referire si la Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public si sa cuprinda obligatoriu numele autoritatii/institutiei publica vizate, informatia solicitata, adica verificarea problemei semnalate, numele, prenumele si semnatura solicitantului, precum si adresa la care se solicita primirea raspunsului.

Astfel autoritatile au obligatia sa raspunda in scris la solicitare in termen de 10 zile. Refuzul comunicarii informatiilor solicitate se motiveaza si se comunica.

Refuzul explicit sau tacit al persoanei responsabile constituie abatere si atrage raspunderea disciplinara a celui vinovat, prin cercetare administrativa interna in urma plangerii.

In cazul in care o persoana se considera vatamata in drepturile sale, prevazute in lege, se poate face plangere la sectia de contencios administrativ a tribunalului in a carei raza teritoriala domiciliaza sau in a carei raza teritoriala se afla sediul autoritatii vizate. Instanta poate obliga autoritatea sa furnizeze informatiile de interes public solicitate si sa plateasca daune morale si/sau patrimoniale. Hotararea tribunalului este supusa recursului. Decizia Curtii de apel este definitiva si irevocabila. Atat plangerea, cat si apelul se judeca in instanta in procedura de urgenta si sunt scutite de taxa de timbru.

Deci cai de rezolvare legale exista, mai ramane ca cei ce se simt lezati si deranjati sa si faca uz de acestea.

Personal cred ca daca ar exista implicare civica, mai mult decat postari si comentarii revoltate in mediul online, multe dintre aceste probleme ar fi eliminate. Daca autoritatile ar primii mii de sesizari documentate si reale, ar trebui sa se miste intr-un fel sau sa lase pe altii sa le rezolve, dar asta depinde si de noi toti, nu numai de ei.

Connection 2016

12524295_1007273722649905_6894799964278304889_nFiindca anul trecut Asociatia Kogayon s-a numarat printre castigatorii Campionatului de Bine organizat de catre BCR, am fost invitati la evenimentul Connection 2016, organizat la Bran in perioada 21-24 ianuarie impreuna cu Impact HUB.

Tocmai m-am intors de la evenimentul de pe urma caruia s-a nascut ideea unui nou proiect pentru dezvoltarea regionala a Olteniei de sub Munte.

Evenimentul in sine a fost unul pe masura asteptarilor, adica am stiut de la bun inceput, la fel ca la Bursa Binelui unde am fost printre foarte putinele organizatii de mediu, ca si aici voi fi minoritar printre majoritatea organizatiilor cu profil social. E cunoscut si deja sunt obisnuit ca si finantatorii si publicul larg din tara noastra sa puna mult mai mare accent pe problemele sociale, decat pe cele de mediu. Iar daca dintre capitolele mediului vorbim de arii naturale protejate si conservarea biodiversitatii, aceste aspecte sunt si mai departe. Dar e bine uneori sa vezi lucrurile si din alta perspectiva, sa aflii lucruri noi, de la oameni noi, sa intalnesti oameni si idei din alte sfere ale societatii civile, mai ales ca dezvoltarea durabila care ne preocupa pe noi impreuna cu protectia naturii, are componente sociale de care deja ne ocupam de ceva vreme: educatie ecologica, informare, constientizare si promovare, antreprenoriat local. Mi-a placut sa cunosc oameni si idei noi si frumoase, chiar daca din alte sfere decat celor ale propriilor preocupari directe.

Recunosc ca in prima mea zi de participare la eveniment, cea de-a doua a acestuia, fiind de fel mai pragmatic si cu asteptari de rezultate concrete, am fost dezamagit de ponderea covarsitoare a activitatilor de cunoastere si analiza personala de uitat in, prin si printre noi. Chiar ma gandeam s-o sterg, mai ales ca Bucegii si Craiul imi faceau din cand in cand semne inzapezite dintre nori. Dar lucrurile se leaga de la sine pana la urma, mai bine zis oamenii le leaga asa cum trebuie si am simtit cumva ca o sa iasa ceva bun, chiar daca un pic mai incolo, regula fiind ca aici orice activitate a inceput cu cel putin o jumatate de ora intarziere. 🙂

Asa ca a doua zi, facand parte din grupul Oanei Marinescu – Arta si cultura – am pus umarul la conturarea unei idei frumoase de dezvoltare a regiunii Oltenia de sub Munte. Un proiect de promovare la comun a valorilor traditionale si naturale ale zonei, in beneficiul naturii si comunitatilor locale, care are componente de mediu, arta si inovatie, traditie, promovare, educatie si antreprenoriat.

Ideea este de a conecta intr-un scop comun 3 grupuri diferite (mestesugarii locali, designeri de top si conservationisti ai naturii) intr-un proiect de dezvoltare si promovare a zonei. Ne dorim:
– sa-i sprijinim pe mestesugari pentru pastrarea si transmiterea traditiilor;
– sa cream noi obiecte mestesugaresti, combinand mestesugul si traditia cu arta si natura, pornind de la cele traditionale dar reinterpretandu-le modern, inclusiv cu elemente legate de valorile naturale;
– sa realizam instrumente de piata pentru produse: identitate/branding, promovare, marketing.
Si mai important decat orice, am reusit sa ne si punem pe treaba, practic incepand pregatirea proiectului 🙂
Asa ca, in loc sa merg pe unul dintre munti, am ramas conectat cu oamenii frumosi de la eveniment si m-am multumit sa trec doar la plecare printre munti, sa-i salut si s-o iau pe Dambovita la vale, pentru… Oltenia de sub Munte.12592470_1007824359261508_3190969204203359302_n
3591_1007824055928205_1807368730058950496_n