Situaţia ariilor naturale protejate din România în 2018

În România ariile naturale protejate, deşi reprezintă ce are ţara mai valoros ca patromoniu natural naţional, nu sunt administrate direct de către statul român, cu o singură excepţie: Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Restul, adică parcurile naţionale, parcurile naturale, rezervaţiile naturale şi siturile Natura 2000 sunt administrate de către câştigatorii licitaţiilor pe care Ministerul Mediului le organizează şi în urma cărora aceste arii naturale protejate sunt date în administrare sau în custodie pe baza unor contracte înceheiate pe perioada a 10 ani. Prin aceste contracte administratorul sau custodele se obligă să administreze în numele statului român valorile patrimoniului natural pentru care s-a înfiinţat aria naturalăprotejată contractată, obligându-se să asigure toate resursele necesare acestei activităţi.

Pe pagina Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP) se află situaţia pe regiuni a ariilor naturale protejate a căror administrare este externalizată de către statul roman si a celor „orfane”, adică cele care nu au administrator sau custode: http://ananp.gov.ro/ananp/category/liste-arii/

Situaţia (exceptând Rezervaţia Biosferei Delta Dunării) este următoarea:

  • din totalul de 685 pachete de arii naturale protejate contractate (există suprapuneri intre diferite categorii şi un contract poate să fie pentru o singură arie protejată sau pentru mai multe), 306 (45% din număr şi 73% din suprafaţă) au un custode/administrator, în timp ce 379 (55% din număr şi 27% din suprafaţă) nu au custode/administrator;
  • din 54 parcuri naţionale şi naturale şi situri Natura 2000 care necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 42 (78% din număr şi din suprafaţă) au un administrator, în timp ce 12 (22% din număr şi din suprafaţă) nu au administrator;
  • din 631 rezervaţii naturale şi situri Natura 2000 care nu necesită înfiinţarea de structuri de administrare, 264 (42% din număr şi 68% din suprafaţă) au un custode, în timp ce 367 (58% din număr şi 32% din suprafaţă) nu au custode.
  • În perioda 2014-2017, un număr de 134 convenţii de custodie au fost reziliate din motive subiective sau obiective ale custozilor, aceste arii naturale protejate intrând astfel în categoria celor care nu au custode.Cu_fara

În ceea ce proveşte administratorii şi custozii, aceştia sunt:

  • Regia Naţională a Pădurilor Romsilva administrează 85 parcuri naţionale, parcuri naturale şi situri Natura 2000, adică 28% din numărul şi 32% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • 62 organizaţii neguvernamentale administrează 127 arii naturale protejate, adică 38% din numărul şi 21% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • consilii judeţene administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 11% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Agenţii pentru Protecţia Mediului administrează 15 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Asocaţii de vanătoare şi pescuit administrează 18 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 2% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Societăţi comerciale administrează 17 arii naturale protejate, adică 6% din numărul şi 10% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Ocoale silvice private şi proprietari de pădure privaţi administrează 16 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 18% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Primării şi organizaţii de dezvoltare regională administrează 9 arii naturale protejate, adică 3% din numărul şi 5% din suprafaţa celor date în administrare/custodie;
  • Institute de cercetare, muzee şi universităţi administrează 14 arii naturale protejate, adică 5% din numărul şi 1% din suprafaţa celor date în administrare/custodie.

Administratori_custozi

 

Reclame

Managementul padurilor atacate de ipidae in Parcul National Bayerischer Wald (GE) si Parcul National Shumava (CZ)

Administrarea padurilor din parcurile nationale trebuie sa fie diferita fata de restul padurilor.
In parcurile nationale trebuie sa se tina in primul rand cont de obiectivele de conservare si sa se tinda spre lasarea naturii si ciclurilor sale sa se desfasoare singure, fara interventia omului.
Un exemplu clasic:
In Parcul National Bayerischer Wald din Germania au fost lasate neatinse peste 4.000 ha de padure atacate de Ipidae (gandacii de scoarta ai molidului). Acum padurea s-a regenerat natural foarte bine. In schimb vecinii cehi din Parcul National Shumava au ales varianta interventiei pentru valorificarea lemnului. Acum rezultatele le poate vedea oricine, parcul german fiind o oaza de natura regenerata, in timp ce cel de peste granita este puternic afectat de interventia antropica, aceeasta accelarand degradarea prin favorizarea doboraturilor de vand si altor interventii pentru exploatare, renaturarea fiind intarziata astfel cu peste 100 ani.
Exista multe studii si articole care au documentat comparativ situatia. Unul dintre ele este acesta: 

http://sumava.tadytoje.cz/info/studieadokumenty/studieainfo/podklad_pro_iucn_en.pdf

Wendover Woods (UK)

Wendover Woods este o padure de 390 ha, administrata de catre Forestry Commission England (autoritatea lor in domeniu). Are ca principal scop de management recreerea, fiind inconjurata de zone populate (e situata nu foarte departe de Londra).
Se mai urmareste mentinerea si imbunatatirea starii de conservare a padurii, in timp ce valoarea economica a resursei de lemn este un obiectiv secundar colateral.
Padurea a fost pana acum 20 de ani poligon militar de antrenament al Royal Air Force.
Acum a fost amenajata minimalist, cu drumuri, poteci si parcare la intrare (pietruite), puncte de informare, trasee pt. plimbari, alergare, biciclete si cai, zone de gratar si picnic, zona de joaca pentru copii, un mic parc de aventura, o cafenea micuta cu terasa si toalete.
Au ajuns sa aiba 480.000 vizitatori/an, 60% fiind vizitatori care vin de mai multe ori, 40% vizitatori noi. In medie vin 700 masini/zi, cu o medie de 3,4 vizitatori in masina, profilul vizitatorilor frecventi fiind mama cu copii veniti sa petreaca o zi pentru activitati in natura.
Accesul publicului este liber, fiind taxate numai parcarea si serviciile oferite.
Au un proiect de amenajare in urmatorii 2 ani, in valoare de 4 milioane lire, din care vor intretine si extinde reteaua de drumuri si poteci, parcarea, zona de intrare si cafeneau. Managementul padurii se reduce la igiena si reconstructia ecologica a habitatelor (au fost introduse in trecut prin plantare specii alohtone de arbori, care vor fi inlocuite in cativa zeci de ani cu specii autohtone).
Acesta este cel mai bun mod de a utiliza in mod sustenabil valorile ecosistemice ale unei paduri din apropierea zonelor intens populate: pentru recreere si educatie.
Mai multe informatii: https://forestry.gov.uk/forestry/INFD-7G6K6W

Padurile Woodland Trust (UK)

Woodland Trust este o ONG britanica infiintata in 1972 cu scopul protejarii si refacerii padurilor.
Au cumparat si administreaza din donatii 1352 paduri, cu suprafete cuprinse intre 0,06 si 4875 ha, totalizand o suprafata cat marimea Andorei (aproape 50.000 ha).
Au aproape 250.000 membri donatori si 500 angajati care se ocupa de administrare. Exploateaza si vand cam 20.000 t lemn anual, in special acolo unde extrag speciile alohtone si exotice plantate incepand din anii ’60 si le inlocuiesc cu specii autohtone.
Au plantat pana acum peste 8 milioane de puieti.
Promoveaza conceptul de „ancient woodlands”, adica zonele care pot fi dovedite ca fiind impadurite continuu in ultimii 500 ani. Aici, dat fiind ca abia in secolul trecut au inceput sa se faca plantari intensive cu specii exotice repede crescatoare, se pastreaza premisele restaurarii in timp a fostelor paduri naturale.
Planul este ca in cativi zeci de ani sa restaureze padurile administrate in folosul comunitatilor, in special pentru activitati educativ-recreative si pentru conservarea si cresterea biodiversitatii.
UK are una dintre cele mai mici procente de suprafete impadurite din Europa (numai 12% din teritoriu), numai 2% incadrandu-se ca „ancient woodlands”, dupa ce jumatate dintre ele au disparut in perioada de dupa razboi.
Insa este o tara care depune mari eforturi, din toate directiile pentru cresterea suprafetelor impadurite.
https://www.woodlandtrust.org.uk

Studiu de fundamentare pt. înscrierea pădurii Comarnici în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

 

24294015_2020645064861438_8341844534185052704_n

Am depus la Garda Forestieră Rm. Vâlcea studiul de fundamentare pt. înscrierea pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa în Catalogul naţional al pădurilor virgine şi cvasivirgine din România.

Studiu_fundamentare_padurea_Comarnici

E vorba de 77,2 ha, printre cele mai frumoase păduri ale parcului, amestec de fag brad şi molid cu vârste de peste 180 ani, multe exemplare impresionante care depăşesc 300 ani, cu o mare biodiversitate, păduri care şi-au păstrat neatinse caracterele primare.
Studiul urmează să fie analizat scriptic şi în teren de către o comisie formată din reprezentanţi ai Gărzii Forestiere, elaboratorului studiului (Asociaţia Kogayon), administratorului pădurii (R.N.P. Romsilva – Direcţia Silvică Vâlcea) şi Administraţia P.N. Buila-Vânturariţa, care poate propune studiul spre avizare comisiei de specialitate a Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru includerea acesteia în Catalogul naţional, ceea ce înseamnă protejarea 100% a acestei păduri.
Mulţumim pentru sprijin voluntarilor, partenerului Greenpeace România şi coordonatorului Iovu Biriş care au contribuit la realizarea studiului.

24129765_2020645114861433_1387282416568753742_n

Mulţumim National Geographic Romania pt. oportunitatea promovării minunatei păduri Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa:

https://www.natgeo.ro/romania/natura-ro/25260-25260

Anul trecut am realizat o primă evaluare a Pădurii Comarnici din Parcul Naţional Buila-Vânturariţa, pădure inclusă în studiul PIN-MATRA referitor la pădurile virgine.
După mai multe discuţii şi o vizită în teren cu personalul silvic de la Direcţia Silvică Vâlcea şi Ocolul Silvic Romani, s-a ajuns la concluzia că lipsa de intervenţii este evidentă în cea mai mare parte a pădurii, exceptând o mică parte din zona de jos, urmând să se realizeze o delimitare a suprafeţelor in care s-a intervenit de cele intacte.
Urmează o nouă vizită comună în teren, în urma căreia sperăm să ajungem la un punct de vedere comun favorabil conservării acestei păduri, necesar finalizării studiului pentru protejarea pădurii prin includerea în catalogul national al pădurilor virgine.

Este vorba de o padure seculara, cu varsta de peste 180 ani, din Parcul National Buila-Vanturarita, poate cea mai frumoasa si valoroasa padure din parc din punct de vedere conservativ, neatinsa pana acum de niciun fel de explotare forestiera sau amenajare antropica.
Spre deosebire de alte paduri similare din parc, pe care le-am protejat prin infintarea parcului si includerea in zona de protectie stricta, Padurea Comarnici a ramas in zona tampon a parcului, ceea ce inseamna ca mai devreme sau mai tarziu aceasta poate fi exploatata.
Acum putem sa protejam aceasta extraordinara padure prin includerea ei in catalogul national al padurilor virgine.
Studiile arata ca sunt indeplinite fara dubiu toate criteriile si o sa initiem demersurile necesare desemnarii si includerii in catalog .
Speram sa gasim aceeasi intelegere la administratorul padurii (O.S. Romani – RNP Romsilva), care a renuntat deja la lucrarile de exploatare dintr-o parcela, in care au demarcat molidisul programat pentru taiere, ramanand insa marcata o lucrare de igiena intr-o alta parcela.
Imaginile dezvaluie numai o parte din maretia padurii: exemplare uriase de brad, fag si molid, coexistenta a cel putin 4 generatii diferite din fiecare, cu varste de peste 180 ani, lemn mort in picioare si pe jos in toate fazele de descompunere, regenerare naturala a speciilor de arbori principale dar si a altora secundare, biodiversitate floristica si faunistica, lipsa oricaror urme de taiere si interventie, dar si pericolul de a pierde caracterul primar al acestui codru prin lucrarile planificate.

24131255_2020645268194751_579359700519642254_n

Exploatarea padurilor dupa razboi

Perioada de dupa razboi a fost una dintre cele mai triste pt. padurile Romaniei.
Prin Sovromurile sovietice s-au jumulit de catre rusi, ca despagubiri de razboi si sub pretextul platii investitiilor in industrializare, cantitati uriase de materii prime din resursele nationale, printre care si lemn de calitate din padurile Romaniei. Romania trebuia sa trimita anual in URSS 1.000.000 mc lemn, alaturi de petrol, gaze, aur, uraniu si alte resurse.
Intre 1955 si 1965 au fost taiate 530.000 ha de padure, de 3 ori mai mult decat se exploata in medie in acea perioada.
In acea vreme, conform rapoartelor sovietice, Romania avea in jur de 1.000.000 ha paduri virgine a caror exploatare a inceput prin extinderea retelei de drumuri forestiere.
Merita citit acest articol!

https://authors.elsevier.com/a/1W7Nm7qzSfguC

Campanie plantare paduri in China

Partidul chinezilor a hotarat: tovarasi, in 2018 plantam 6,6 milioane ha de padure. Asta inseamna cam cata padure e in Romania.
Chinezii si-au macelarit padurile pana acum si uite ca in totalitarism lucrurile se pot si indrepta: https://www.green-report.ro/china-paduri-2018/
Dar si altii se pun pe treaba. Englezii, fiindca traiesc in tara cu unele dintre cele mai mici suprafete impadurite (numai 12%), s-au gandit ca e mai bine cu umbra si vor sa planteze 50 milioane arbori in zona cu cel mai mare deficit de paduri: https://www.mnn.com/earth-matters/wilderness-resources/blogs/uk-plant-50-million-trees-creation-new-northern-forest

In Romania avem 26% din teritoriu acoperit cu paduri, in timp ce media in UE e de 44%.