Etichetă: Geoparcul UNESCO Oltenia de sub Munte

Peștera Liliecilor – Geoprcul UNESCO Oltenia de sub Munte

Peștera Liliecilor, una dintre rezervațiile naturale din Parcul Național Buila-Vânturarița, este unicat în peisajul turistic românesc.

Aici se întâlnesc geodiversitatea, biodiversitatea și diversitatea culturală.

Peștera e una tectonică, formată pe fracturile asociate faliei Cheilor Bistriței, prin dizolvarea calcarelor jurasice.

Peștera, prin temperatura constantă din galerii, e loc de adăpost, hibernare și maternitate pentru o colonie de lilieci și alte vietăți cavernicole.

În peșteră s-au găsit urme străvechi de locuire. Ea a fost loc de refugiu și adăpost pentru tezaurul mănăstirii Bistrița în timpul năvălirilor din Evul Mediu. Intrarea se făcea prin deschiderea mare, dinspre Cheile Bistriței, pe scări care puteau fi ridicate, cei din peșteră fiind astfel la adăpost.

În peșteră sunt două biserici rupestre, monumente istorice.

Ovidenia, cea mai veche, de peste 500 de ani, a fost construită în jurul anului 1500, prin amenajarea unui fund de galerie, unde este și tainița pentru tezaur și moaștele Sfântului Grigore Decapolitul.

Sfinții Arhangheli a fost construită în 1637, în dreptul deschiderii mari, împreună cu chilia în care permanent, până în 1960, au trăit călugări.

Din păcate bisericile nu au fost restaurate și păstrează urmele și inscripțiile din perioada comunistă, în care peșteră a fost lăsată de izbeliște.

Intrarea în peșteră se face acum printr-o galerie îngustă descoperită târziu, la care se ajunge pe o potecă amenajată, care urcă de la mănăstirea Bistrița.

Peștera este electrificată și poate fi vizitată parțial de primăvară până toamna (în afara perioadei de hibernare a liliecilor și fără galeria coloniei de lilieci), cu ghid de la administrația parcului național sau de la mănăstirea Bistrița.

Este un obiectiv unic, o comoară pentru geodiversitate, biodiversitate, istorie și spiritualitate, din păcate prea puțin prețuit și pus în valoare, așa cum ar merita, ba chiar ignorat, vandalizat și tratat cu nepăsare.

#OlteniadesubMunteGeoparcUNESCO

Galeria izvorului
Galeria principală
Biserica Ovidenia (cca. 1500)
Biserica Sfinții Arhangheli (1637)
Biserica Sfinții Arhangheli (1637)
Poteca de acces de la mănăstirea Bistrița

Castanii seculari de la Bistrița

Castanii seculari de la Bistrița sunt adevărate monumente ale naturii.

Nu se știe exact ce vârstă au, dar se știe că au fost aduși din Grecia și plantați aici, de către călugării care mergeau la mănăstirile din Muntele Athos. Mănăstirea Bistrița are 530 de ani de la ctitorire, deci e posibil ca și castanii să fie de aceeași vârstă.

Cert este că încă fac an de an o mulțime de castane dulci și că sunt spectaculoși în orice anotimp.

#OlteniadesubMunteGeoparcUNESCO

Biodiversitatea în pictura bisericilor oltenești

Unde să se întâlnească biodiversitatea cu patrimoniul cultural ale Olteniei de sub Munte dacă nu în pictura bisericilor oltenești?

Vedem în picturi urși, lupi, capre negre, cerbi, cocș de munte, adică fala biodiversității locale.

Ursul e pictat alături de ursarii care au contribuit la ctitorirea în 1826 a bisericii din satul Olari dar și în scene vânătorești pe pictura din 1796 a bisericii din Cheia.

Scenele ilustrează interacțiunea de secole a localnicilor cu sălbăticiunile codrului.

#OlteniadesubMunteGeoparcUNESCO

Prima ediție a școlii de mediu pentru jurnaliști

Am participat în weekend la Costești, la prima ediție a Școlii de mediu pentru jurnaliști, organizată de către Asociația Parcul Natural Văcărești în cadrul proiectului Rețeaua pentru Natură Urbană.

M-am bucurat să văd că oamenii pot lega punți între organizații și instituții și cred că numai așezându-ne cu toții la aceeași masă putem găsi cele mai bune soluții problemelor. Și mai cred că România are șansa să devină lider european în conservarea naturii și în dezvoltarea comunităților locale bazată pe valorificarea sustenabilă a patrimoniului național. Școala a adus laolaltă 20 de jurnalişti şi viitori jurnalişti de mediu împreună cu echipa proiectului, specialişti în conservarea naturii, advocacy şi politici publice, jurnaliști cu experiență și politicieni:

– Silviu Chiriac – ACDB și APM Vrancea;

– Zotta Mihai Iancu – Fundația Conservation Carpathia;

– Paul Radu – Organized Crime & Corruption – Reporting Project (OCCRP) și RISE Project;

– Elena Calistru – Funky Citizens;

– Alexandra Bocșe – Consilier de Stat, Departamentul Climă și Sustenabilitate, Administrația Prezidențială;

– Aurel Oprinoiu – președintele Comisiei de mediu a Senatului României;

– George Garbacea – Inventarul Forestier Național, fost președinte al Agenției Naționale pentru Protecția Mediului;

– Octavian Berceanu – Comisar General, Garda Națională de Mediu.

Am discutat despre ariile naturale urbane, parcuri și geoparcuri, arii naturale protejate și conservarea biodiversității în România și în Europa, despre situația pădurilor, urșilor și faunei din România, despre balastiere și situația râurilor, despre importanța implicării comunităților locale și despre sprijinirea și dezvoltarea acestora prin valorificarea conservării patrimoniului natural, despre jurnalismul de investigație la noi și în lume, despre activare civică și colaborare cu autoritățile.

Ne-am bucurat de începutul frumos de toamnă pe potecile și prin pădurile Parcului Național Buila-Vânturarița, din Oltenia de sub Munte – geoparc aspirant U N E S C O și de ospitalitatea gazdelor de la Hanul Vatra.

Dezbatere Costești – Geoparcul Oltenia de sub Munte

Orice proiect nou stârnește întrebări, discutii, dezbateri, emoții, reacții, controverse. E normal să fie așa. E semn că merită să fie luat în seamă.

Când el vine pe fondul unor probleme sociale și economice create de-a lungul a zeci de ani, când e inovativ și vine cu o viziune și o alternativă complet nouă față de ceea ce se știe acolo la firul ierbii, acestea sunt cu atât mai intense.

Un geoparc nu se naște ușor și nici nu se face peste noapte, fie el și UNESCO, fiindcă totul se reduce până la urmă la cum e el primit de către oameni.

Geoparcurile UNESCO, ca orice alt statut al unui teritoriu, sunt în final doar niște convenții ale noastre ale oamenilor, de care naturii oricum nu-i pasă. Cu sau fără ele, valoarea oricărei zone și lucru este dată de către oameni, în special cei ai locului și vizitatorii acestora. Dacă noi le prețuim la adevărată lor valoare, ele sunt prețioase, altfel pot să nu aibă nicio valoare.

Găsiți aici reportajul unei dezbateri din primăvară, din Costești, satul meu, la mine acasă, despre proiectul înființării Geoparcului UNESCO Oltenia de sub Munte.

Garantat 100%

Mulțumesc Cătălin Ștefănescu și echipei Garantat 100% pentru oportunitatea discuției despre proiectele din Oltenia de sub Munte, despre conservare și importanța acesteia.

M-am simțit la înregistrări ca între prieteni, la povești și amintiri în fața unui foc de tabără la munte.

Eu cred că România poate deveni lider european al conservării și dezvoltării durabile prin promovarea și prețuirea la adevărata lui valoare a patrimoniului natural și cultural. Iar asta depinde de noi toți: comunități, societate civilă, mass media, antreprenori, companii, autorități, politicieni.

Biserica Grușetu

Biserica Grușetu (1801), Costești, Vâlcea.

Biserica aceasta, fostă biserică a satului meu, construită prin contribuția sătenilor, a fost abandonată după construcția celei mari din centru. A fost folosită mulți ani pentru depozitarea fânului și urma să fie demolată pentru construcția uneia noi.

Împreună cu directorul școlii de atunci, regretatul profesor Vali Popescu, am mers cu copiii școlii din Costești și am făcut curățenie în curte și în interior, am filmat toată acțiunea și filmul a stat la baza salvării bisericii.

Când Vali Popescu a ajuns primar, a reușit să găsească resurse pentru restaurarea bisericii iar firma de restaurare a făcut o treabă excelentă.

Apoi Asociația Kogayon a avut un mic proiect de voluntariat de 1 mai, prin care am amenajat curtea bisericii. Biserica este acum una dintre cele mai frumoase din sat, una dintre cele 11 biserici monument istoric ale comunei, construite între 1492 și 1801.

Patrimoniul cultural este istoria noastră și împreună cu cel natural ne asigură viitorul. #OlteniadesubMunteGeoparcUNESCO

Sărbători frumoase, gânduri și mai ales fapte bune!

Pădurile cvasivirgine din P.N. Buila-Vânturarița

În Parcul Național Buila-Vânturarița sunt 1302 ha de păduri cvasivirgine.

Pentru cel mai mic parc național al României, de numai 4500 ha, să aibă aproape 30% din suprafață acoperită cu păduri naturale aproape neatinse de om, este fantastic!

Este vorba de pădurile din zona superioară a crestei, care înconjoară ca un inel zonele de pajiști și tufărișuri alpine și cele de stâncărie.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat actualizarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine dn România. În acesta, pe lângă Pădurea Comarnici, inclusă deja în catalog în urma studiilor și demersurilor Asociației Kogayon, au mai fost evaluate, validate și incluse în catalog alte 9 trupuri de păduri din parc: Pădurea Codric (525 ha), Pădurea Piatra-Cacova (171 ha), Pădurea Scărișoara (163 ha), Pădurea Muntele Arnota (153 ha), Pădurea Comarnici (67 ha), Pădurea Muntele Ștevioara (56 ha), Pădurea Mânzu (48 ha), Pădurea Căprăreasa (41 ha), Pădurea Piciorul Mărului (39 ha) și Pădurea Hădărău (39 ha).

Cele mai multe erau deja protejate prin zonarea și managementul parcului național, dar înscrierea în catalog înseamnă o garanție în plus că ele vor rămâne neatinse și o confirmare a valorii deosebite a lor și a parcului național, o mândrie pentru proprietari, silvicultori, comunitățile locale și întreaga zonă.

Dintre acestea, cele mai multe (aproape 1000 ha) sunt păduri private, pentru care proprietarii acestora (obștile de moșneni Cheia, Bărbătești și Olănești și mănăstirea Arnota) primesc plăți compensatorii anuale de cca 150 euro/ha, conform HG 447/2017.

Noua ediție a Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine dn România este aici: http://www.mmediu.ro/…/editia-aprilie-2021-a…/4176

Dezbatere Rm. Vâlcea – Geoparcul Oltenia de sub Munte

În data de 25 martie, Instituția Prefectului – județul Vâlcea, partener al Asociației Kogayon în cadrul proiectului de obținere a statutului de geoparc internațional UNESCO pentru Oltenia de sub Munte, a organizat o dezbatere cu reprezentanții autorităților locale, cu privire la oportunitatea acestui proiect.

Concluzia generală a acestei întâlniri este de susținere a proiectului, atâta timp cât acesta nu impune nicio restricție pentru proprietățile, activitățile și proiectele de pe teritoriul viitorului geoparc internațional UNESCO Oltenia de sub Munte.

Ne-am bucurat că au participat la dezbatere și au apreciat-o drept bine-venită domnii deputați Laurentiu Cazan și Lazăr Ion Marian, domnii primari ai celor șase localități din viitorul geoparc: Daniel Băluță (Vaideeni), Nicolae Sărdărescu (Horezu), Toma Peștereanu (Costești), Puiu Banacu (Bărbătești), Gheorghe Dumbravă (Stoenești) și Sorin Vasilache (Băile Olănești); domnul Adrian Mihăilă, administrator public al județului, Consiliul Județean Vâlcea, domnul Vladimir Dumitrescu, director al Administrației P.N. Buila-Vânturarița – Romsilva.

Echipa proiectului Geoparcului Aspirant UNESCO Oltenia de sub Munte, alături de expertul UNESCO pentru geoparcuri Alexandru Andrasanu și de echipa Prefecturii au susținut cu argumente juridice și exemple că geoparcul internațional UNESCO nu este arie naturală protejată și nu impune restricții.

Pentru a documenta lipsa restricțiilor menționate, Instituția Prefectului – județul Vâlcea va solicita și va aduce puncte de vedere oficiale de la autoritățile responsabile: Comisia Națională a României pentru UNESCO, Comisia permanentă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO și Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate.

Geoparcul internațional UNESCO este o oportunitate de dezvoltare durabilă locală, bazată pe resursele locale şi realizată cu implicarea factorilor locali.

Geoparcul internațional UNESCO este o recunoaştere internaţională a unui teritoriu de dezvoltare durabilă cu valori internaţionale.Geoparcul internațional UNESCO creează un cadru de cooperare între actorii locali, dezvoltă parteneriate, propune proiecte comune şi îşi propune să fie un motor al dezvoltării teritoriului.

În cadrul proiectului s-au asociat până acum peste 50 de parteneri, din rândul autorităților publice, a societății civile, a sectorului privat și a mediului academic, care doresc dezvoltarea Olteniei de sub Munte prin promovarea și valorificarea durabilă a patrimoniului natural și cultural local, în folosul comunităților locale și vizitatorilor zonei.

Mulțumim pentru susținere și organizare domnului prefect Sebastian Fârtat.