Raport – pădurile Poloniei

Fiindcă m-am enervat tare citind raportul Romsilva publicat recent, pentru anul trecut, de catre ministerul mediului, pun aici un raport despre pădurile Poloniei, peste care am dat prin bibliotecă. E unul sintetic. Găsiți aici și variante mult mai detaliate.

De la titlu, la prezentare grafică, de la informație tehnică tradusă și prezentată pe înțelesul tuturor la temele abordate, raportul e într-o cu totul altă lume față de cel mioritic.

Aflii rapid și vizual despre evoluția pădurilor, caracteristicile ei, proprietate și alte statistici relevante.

Mai întâi se vorbește de evoluția suprafețelor împădurite, biodiversitate, parcuri naționale și conservare și abia după despre industria lemnului, iar asta nu numai referitor la exploatarea forestieră, ci la toată industria, care apropo, e cam la ani lumină de a noastră.

Apoi raportul prezintă date despre importanța lemnului mort pentru biodiversitate și despre managementul forestier sustenabil, despre oferta de trasee pedestre și cicloturistice și cea de campare, despre importanța pădurii pentru sănătate și educație și infrastructura dedicată acesteia. Pădurile din jurul zonelor locuite (8,8) sunt menționate distinct.

Aflăm și despre oferta de vânătoare (la noi asta e cea mai netransparență activitate a unei instituții netransparente) dar și despre comorile pădurilor poloneze de neratat de către vizitatori.

Oare când vom vedea așa ceva de la ministerul mediului, apelor și pădurilor despre mediu, ape și păduri din România?

Problemele pădurilor de ieri și de azi

Dacă citești articole din Revista Pădurilor din perioada interbelică, realizezi că și acum, peste 100 de ani, problemele pădurii sunt cam aceleași.

Acum tehnologia și accesul le expun și mai tare lăcomiei oamenilor.

Pădurile din Masivul Târnovu au fost tăiate masiv în 1903-1905.

În 1928 proprietarii (obștenii din Malaia și Vaideeni), „necunoscând valoarea materialului ce vindeau” au fost păcăliți de „capitaliștii Societății Carpatina”, cărora „le-au vândut deghizat” pădurea seculară de larice, cu 80 de lei/mc, aceasta vânzând apoi cheresteaua foarte valoroasă și apreciată cu 4000-5000 de lei/mc.”

S-au tăiat atunci 4000 de larici bătrâni situați în poziții mai accesibile, mai rămânând în picioare numai câteva exemplare mărturii”.

Exemplarele erau monumentale, ajungând la 2-2,5 m diametru și 65 m înălțime.

S-a documentat o cioată a unui larice de 532 de ani, de pe vremea lui Mircea cel Bătrân.

Exploatarea a fost făcută „fără amenajament și contrar prescripțiunilor codului silvic”, obștile primind amenzi de câteva sute de mii de lei, stinse prin încheierea unei tranzacții de 8000 de lei”.

Cu toate astea, plus un incendiu ulterior, în Târnovu Mare, în 1938, mai supraviețuieseră 250 ha pădure de larice, în care erau 3 varietăți ale speciei, una posibil endemism carpatic.

Finalul articolului, în actualul context, după 83 de ani, e unul trist, tocmai pentru că nu am făcut nimic să mai salvăm ce atunci încă se mai putea.

„Dată fiind importanța masivului de larice de pe munții Târnov și față de vitregia cu care a fost tratat în trecut din cauza inconștienței proprietarilor și nepăsării noastre, pentru a-l feri pe viitor de aceiaș soartă, dacă nu e posibil declararea lui ca monument al naturei, în orice caz merită toată atențiunea și protecția noastră”.

Acum deja e prea târziu. Poate de acum înainte să tragem învățăminte și să păstrăm ce încă mai avem.

România încă mai are un patrimoniu natural extraordinar, pe baza conservării căruia se poate dezvolta ca țară și deveni lider european în ecoturism.

Să dărâmăm un pic mitul împăduririlor

Într-o silvicultură practicată responsabil, în majoritatea covârșitoare a cazurilor, nu ar trebui să se ajungă la regenerare artificială a pădurii, adică la plantare.

Pădurile din România au fost regenerate în mare parte pe cale naturală, au capacitate mare de regenerare naturală și trebuie păstrat și continuat acest mod de regenerare. Ele sunt astfel mult mai viguroase, mai sănătoase, mai rezistente, mai bogate în biodiversitate și oferă mai multe și mai valoroase servicii ecosistemice decât cele regenerate artificial prin plantare.

E nevoie și de plantări, acolo unde tăierile au fost făcute iresponsabil și pădurea nu se mai poate reface singură, acolo unde vrem să extindem pădurea pe alte suprafețe, sau în plantațiile forestiere.

Pădurile României sunt printre cele mai valoroase din Europa. Atât cele virgine, importante în primul rând pentru biodiversitatea și patrimoniul lor genetic, dar și cele din preajma marilor aglomerări urbane, importante pentru rolul lor social. Toate ne oferă resurse și servicii și de toate trebuie să avem cu toții grijă, mult mai bine decât am făcut-o până acum.

Am vorbit despre asta în acest reportaj, la #secreteleplantelor cu Dana Deac, de la min. 7:45.

Pădurile României sunt printre cele mai valoroase din Europa.

Atât cele virgine, importante în primul rând pentru biodiversitatea și patrimoniul lor genetic, dar și cele din preajma marilor aglomerări urbane, importante pentru rolul lor social.

Toate ne oferă resurse și servicii și de toate trebuie să avem cu toții grijă, mult mai bine decât am făcut-o până acum.

Am vorbit despre asta în acest reportaj, la #secreteleplantelor cu Dana Deac, de la min. 6:20.

Bradul acesta a trăit 240 de ani

Au trecut multe și mulți pe lângă el în viața lui.

S-a născut înaintea României, a trăit la poalele Bucegilor, a intrat și revenit după căderea comunismului în proprietatea Casei Regale, a fost cuprins în Parcul Natural Bucegi.

Anul trecut vântul i-a rupt vârful, silvicultorii l-au marcat pentru tăiere și acum a fost doborât. Va fi luat din pădure, tocat și transformat în plăci din lemn.

Credeți că merita să fie lăsat să moară în pădure sau trebuie să-i folosim lemnul înainte de a putrezi?

Sunt curios și câți putem avea păreri pertinente, argumentate și civilizate.

Silvicultura formelor fără fond

Silvicultura normelor și procedurilor care distrug pădurea legal.

În prima fotografie vedeți o pădure în care acum cca. 20 de ani s-au făcut tăieri progresive (probabil progresive 2). Nefiind continuate cu progresive 3 sau cu tăierea definitivă, regenerarea naturală (foarte bună) a crescut și fagii noii generații au ajuns la peste 15 m înălțime și peste 8 cm diametru.

Fiindcă amenajamentul silvic e sfânt și legea te pedepsește aspru dacă nu-l aplici, cu 20 ani întârziere s-a ajuns la continuarea tratamentelor silvice.

În a 2-a fotografie vedeți ce rămâne în urma acestor tratamente întârziate. Tot semințișul, adică prăjinișul, că nu mai e semințiș de 20 de ani, e distrus complet acolo unde se doboară și pe unde se scot arborii rămași. Și ca să mai strice odată, nici nu-s toți marcați, mai vin peste câțiva ani cu marcarea pt. tăierea definitivă.

Și fiindcă avem grămadă de legi și norme, printre ele sunt și alea care spun că ce se distruge, adică aici cam tot, se marchează ca prejudiciu și se impută firmei de exploatare, cu o valoare multiplicată până la 10 ori din valoarea lemnului (factorul k). Adică aici forestierul e la mâna pădurarului care-l poate îngropa în prejudicii la fiecare control al exploatării. Sau se înțeleg ei cumva.

Asta arată cât de mult silvicultura noastră e focusată pe norme și proceduri și cum asta poate distruge pădurea legal. Ar trebui să ne intereseze binele pădurii, nu respectarea cu orice preț a normelor, amenajamentelor și reglementărilor făcute de noi.

Dacă silvicultorul onest ar fi lăsat să-și facă meseria, chiar dacă apar astfel de întârzieri în lucrări, el ar trebui să poată decide astfel încât pădurii să-i fie cât mai bine. Să poată decide să renunțe la extragerea ultimilor arbori ca să nu distrugă noua generație, ajunsă deja la 20 de ani.

Intervenind anulează 20 de ani de regenerare, afectează calitatea viitoarei păduri, generează cheltuieli viitoare suplimentare. Apoi va mai și trebui să vină cu completări, să planteze puieți în locurile în care fusese regenerare de 20 ani și în care probabil nu va mai apărea alta.

Și nici lemn n-ar pierde prea mult, fiindcă ar mai putea scoate din el când se fac răriturile, că doar nu mai e mult până la ele și ceva economie oricum s-a făcut neajungându-se la efectuarea degajărilor și curățirilor.

Silvicultorii ar trebui să se îngrijească de binele și viitorul pădurii, nu de respectarea cu orice preț a normelor. Să nu ajungă să le fie rușine cu astfel de intervenții, care nu-s defrișări, nu-s nici tăieri ilegale, sunt aplicarea tratamentelor silvice, doar un pic întârziată.

Pădurea nu e tăiată fiindcă ea are nevoie de asta. E tăiată fiindcă noi avem nevoie de lemn.

Pe cine și de ce deranjează IFN?

Mai știți milioanele alea de metri cubi, vreo 20, care pleacă din pădure și ies lipsă la inventar conform Inventarului Forestier Național (IFN), statisticilor oficiale de consum și bunului simt?

Ei bine, nu mai sunt!

INCDS, fostul ICAS, a cerut IFN să dea jos de pe site cifra asta deranjantă.

Adică un institut care nu are specialiști în IFN, doar pt. că total conjunctural IFN e în subordinea lui, cere IFN să dea jos de pe site o cifră deranjantă pt. sectorul silvic-forestier, de altfel singura dintre toate cele obținute de către IFN cu aceleași metode, validate și folosite în întreaga lume.

Tare s-au mai zbătut cei deranjați de realitate să o ascundă și dosească și nu se lasă nici după ce toată lumea a aflat-o.

Prima revoltă a sectorului a apărut când tot din IFN, la primul ciclu, a ieșit la iveală cifra de 8,8 milioane mc/an diferență în plus față de cât se raporta oficial ca exploatat din pădure. Supărare mare apoi că oficialii guvernului au acceptat cifrele astea.

Rezultatele ciclului 2 al IFN au fost apoi mult așteptate la cotitură și din start s-a încercat contestarea și mușamalizarea cifrelor neconvenabile. Cifra recoltei a fost băgată sub preș deși se poate deduce din celelalte cifre (volum și creștere anuală din ciclul 2 raportate la cele din primul ciclu). Până la urmă ea a fost cunoscută publicului prin intermediul presei și acceptată de către autorități, inclusiv prin vocea conducătorului ministerului mediului. Dar aflăm aici că nu și prin hârțoagă oficială de către comisia tehnică a aceluiași minister.

Vaaai, jos cu ea! Cifra, nu comisia, desigur.

Așadar avem de-a face cu o încercare stângace dar încăpățânată a unora de a nega o realitate scoasă la iveală prin metode acceptate la nivel internațional, făcută publică cu chiu cu vai și acceptată până la urmă de către autoritate prin conducătorul ei.

Cui oare și de ce nu le convine să se știe că din pădurile țării ies anual cca. 20 milioane mc de lemn în plus față de cât se raportează oficial?

Pădurile cvasivirgine din P.N. Buila-Vânturarița

În Parcul Național Buila-Vânturarița sunt 1302 ha de păduri cvasivirgine.

Pentru cel mai mic parc național al României, de numai 4500 ha, să aibă aproape 30% din suprafață acoperită cu păduri naturale aproape neatinse de om, este fantastic!

Este vorba de pădurile din zona superioară a crestei, care înconjoară ca un inel zonele de pajiști și tufărișuri alpine și cele de stâncărie.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a anunțat actualizarea Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine dn România. În acesta, pe lângă Pădurea Comarnici, inclusă deja în catalog în urma studiilor și demersurilor Asociației Kogayon, au mai fost evaluate, validate și incluse în catalog alte 9 trupuri de păduri din parc: Pădurea Codric (525 ha), Pădurea Piatra-Cacova (171 ha), Pădurea Scărișoara (163 ha), Pădurea Muntele Arnota (153 ha), Pădurea Comarnici (67 ha), Pădurea Muntele Ștevioara (56 ha), Pădurea Mânzu (48 ha), Pădurea Căprăreasa (41 ha), Pădurea Piciorul Mărului (39 ha) și Pădurea Hădărău (39 ha).

Cele mai multe erau deja protejate prin zonarea și managementul parcului național, dar înscrierea în catalog înseamnă o garanție în plus că ele vor rămâne neatinse și o confirmare a valorii deosebite a lor și a parcului național, o mândrie pentru proprietari, silvicultori, comunitățile locale și întreaga zonă.

Dintre acestea, cele mai multe (aproape 1000 ha) sunt păduri private, pentru care proprietarii acestora (obștile de moșneni Cheia, Bărbătești și Olănești și mănăstirea Arnota) primesc plăți compensatorii anuale de cca 150 euro/ha, conform HG 447/2017.

Noua ediție a Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine dn România este aici: http://www.mmediu.ro/…/editia-aprilie-2021-a…/4176

Urban Forestry Days

Am participat zilele astea la Urban Forestry Days, eveniment organizat de către European Forum on Urban Forestry.

Băi fraților, voi știți despre ce se discută aici?

Păi îți vine să-ți faci bagajele și să te muți acolo unde vezi că oamenii discută deschis, calm și senin despre probleme și soluții, că societatea civilă stă la aceeași masă și conlucrează cu autoritățile, că mediul academic este ascultat de către decidenții politici și că se întâmplă lucruri fantastice în folosul oamenilor și mediului.

Că nu-mi fac bagajele și fiindcă pădurile noastre sunt mult mai faine ca ale lor, fiindcă ei și le-au cam măcelărit, asta e altă treabă, dar ce fac ei acum față de ce facem noi, e la diferență de secole.

Păi ăia din Finlanda fac studii prin care calculează beneficiile diferitelor tipuri de pădure (bătrâne sau tinere, administrate sau protejate) asupra sănătății psihice a oamenilor. Și după studii se apucă și fac proiecte de accesibilizare a pădurilor de lângă comunități, de scădere a amprentei de carbon a orășenilor care vor să ajungă în pădure, fac noi păduri prin curțile spitalelor și dovedesc cu cifre cu cât a scăzut asta cheltuiala cu sănătatea publică și fac locuri de joacă din trunchiuri uscate de arbori pe care să se cațere copiii, fiindcă tot studiile spun că asta le îmbunătățește imunitatea.

Ăia din Germania și Belgia fac studii de evaluare a impactului pozitiv al pădurilor urbane și periurbane asupra populației în vremea restricțiilor pandemiei.

Știți cum se promovează mai nou orașul Manchester? City of trees. Și se mândresc și lucrează la asta de la primar până la ultimul cetățean.

Ăia din Elveția muncesc să includă în strategia forestieră națională un capitol consistent dedicat pădurilor urbane și periurbane.

Și peste tot, din Spania până-n China și din Italia până în Islanda, municipalitățile, societatea civilă, mediul academic și mediul de afaceri sunt cu toții de acord că pădurile urbane și periurbane au rol principal social, că trebuie tratate ca atare și că trebuie extinse.

Agenda evenimentului este aici: https://efi.int/…/urban-forestry-days-23-24-march-2021…

Prezentările din cadrul evenimentului vor fi disponibile aici: https://efuforg.wordpress.com/

Ziua mondială a vieții sălbatice

Azi este ziua mondială a vieţii sălbatice, proclamată de ONU.

Tema din acest an este „Forests and Livelihoods: Sustaining People and Planet”, un mod de a evidenţia rolul central al pădurilor, speciilor forestiere şi serviciilor ecosistemice în susţinerea mijloacelor de trai a sutelor de milioane de oameni care au legături istorice cu zonele împădurite şi cele adiacente pădurii.

Deși importanța pădurilor este recunoscută aproape unanim, declinul lor este continuu și tot mai accelerat.

Conform FAO, între 2015 și 2020 au fost defrișate anual 10 milioane ha de pădure iar din 1990 s-au defrișat 440 milioane ha de păduri.

Iar marea problemă a pădurilor este că le pierdem pe cele primare, adică cele mai mari rezervoare de biodiversitate, stocuri de carbon și furnizoare de servicii ecosistemice, în defavoarea terenurilor pentru agricultură și plantațiilor intensive.

România este țara UE cu unele dintre cele mai valoroase păduri.

Dar câte dintre aceste păduri mai sunt apropiate de sălbăticie?

Avem doar foarte puține păduri primare pe care le protejăm.

În catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine avem dar vreo 40.000 ha de păduri protejate și ne chinuim de vreo 15 ani să le inventariem și evaluăm: https://florinak.wordpress.com/…/de-ce-discutam-inca…/

Dintre pădurile din parcurile naționale (4% din totalul pădurilor României) doar jumătate sunt protejate: https://florinak.wordpress.com/…/este-interzicerea…/

Conform Inventarului Forestier Național, din cele 7 milioane ha de păduri mai avem doar 55.000 de ha care au peste 160 de ani, 141.000 ha care au între 140 și 159 de ani și 330.000 ha care au între 120 și 139 de ani. http://roifn.ro/site/rezultate-ifn-2/